„Atac raider” – un termen vedeta si un fenomen periculos pentru companiile din Republica Moldova. Neputinciosi, adevaratii proprietari ai capitalului ramân peste noapte în afara jocului patrimonial. Scheme cât se poate de încurcate, „tari-canale de scurgere a banilor” cât se poate de îndepartate si dubioase, câstigatori mascati – acestea sunt elementele unui atac raider de succes. Iar în aceasta ordine de idei, Republica Moldova capata imaginea unui stat al tuturor posibilitatilor… în maniera de escrocherie.
Ce este un atac raider?
Expresia de „atac raider” provine din cuvântul englezesc „raid”, care înseamna un atac brusc sau o invazie. În cazul Republicii Moldova, aceasta expresie desemneaza practica de a efectua preluari ostile a actiunilor unor companii, în principal banci, prin diverse scheme frauduloase.
În atare conditii, autoritatile au efectuat anumite modificari în actele normative existente, cu o serie de mecanisme menite sa evite si sa ofere un control asupra unor astfel de preluari fortate. De exemplu, au fost aduse modificari si completari în Legea privind institutiile financiare, prin care s-a reformat cadrul juridic cu privire la actionariat. De asemenea, Banca Nationala a Moldovei a elaborat cu aceasta ocazie un regulament ce se refera la cotele de participare în capitalul social. Actul se axeaza pe notiuni-cheie precum „influenta dominanta asupra persoanei”, “legaturi strânse”, “persoane care actioneaza concertat” si reglementeaza conditiile privind solicitarea permisiunii prealabile a Bancii Nationale pentru dobândirea sau majorarea cotei substantiale în capitalul social al unei banci.
Discutiile la nivel înalt despre atacurile raider au loc în cadrul Comitetului National de Stabilitate Financiara (CNSF), sub conducerea prim-ministrului, dar si în cadrul Comitetului Suprem de Securitate, sub conducerea presedintelui Republicii Moldova. Mentionam ca CNSF a fost creat la sugestia Fondului Monetar International, în vederea protejarii sectorului financiar de efectele crizei mondiale, implicit ale crizei datoriilor suverane din zona euro.
Istoricul atacurilor raider
În septembrie 2011, se vorbea despre o tentativa de preluare a unui pachet de actiuni de 28% de la Moldova-Agroindbank si transferarea acestora unor companii din zonele off-shore, în urma unui litigiu fals arbitrat în Rusia. De asemenea, s-a încercat si preluarea fortata de catre companiile off-shore a 78% din actiunile Universalbank, a 16% din actiunile Bancii de Economii si a 5% din actiunile Victoriabank. Potrivit fostului premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, o asemenea actiune s-a înregistrat si la compania de asigurari ASITO, unde a existat o tentativa de preluare ilegala a 40% din actiuni.
În aprilie 2012, Ministerul Finantelor anunta despre un atac raider ce a avut loc asupra Bancii de Economii spre finele lunii martie 2012. În urma acestui atac, 18,54% actiuni ale BEM au fost transferate catre alti proprietari, tranzactie ce a avut loc în mod ilegal, potrivit Ministerului Finantelor. Aceasta, deoarece exista ordonanta Comisiei Nationale a Pietei Financiare din 24 august 2011, prin care circulatia acestor actiuni a fost blocata.
În noiembrie 2012, a fost confirmata informatia potrivit careia un nou atac raider a avut loc asupra Moldova-Agroindbank. De aceasta data, se încercase preluarea fortata a 28% din actiuni prin intermediul unor instante din Ucraina.
În mai 2013, în presa apare O scrisoare a conducerii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), adresata presedintelui Nicolae Timofti, cu data de 18 aprilie 2013, în care se vorbeste despre un nou atac raider împotriva Moldova-Agroindbank. Acesta ar fi avut loc în perioada martie-mai 2013, când 7 persoane juridice straine, înregistrate în Cipru, Letonia si Marea Britanie au realizat tranzactii de achizitionare a actiunilor emise de Moldova-Agroindbank, fiecare dobândind câte o cota de participare mai mica de 5% din capitalului social al bancii. Ca rezultat, persoanele juridice mentionate au obtinut cumulativ o cota de participare de 30,23% din capital. Potrivit BNM, aceste tranzactii individuale, conform legii, nu au necesitat obtinerea permisiunii prealabile din partea Bancii Nationale. Guvernatorul BNM, Dorin Dragutanu, a organizat pe 27 iunie 2013 o conferinta de presa în cadrul careia a declarat ca BNM a identificat 5 persoane juridice dintre noii actionari ai Moldova-Agroindbank care actioneaza concertat în favoarea unei singure persoane. În urma conflictelor pe acest caz, presedintele Comitetului de conducere al Moldova-Agroindbank Natali Vrabie si-a dat demisia. Anterior, grupul majoritar de actionari, condusi de Natalia Vrabie, a emis un comunicat în care anunta ca banca este supusa unui atac cu participarea institutiilor statului.
Componente ale unui atac raider „Made in Moldova”:
– preluare fortata si pierderea controlului asupra companiei fara vointa proprietarului;
– atacurile au loc rapid. Timp de 1-2 zile, se întâmpla lucruri despre care majoritatea actionariatului, autoritatile si societatea nu au idee. Constientizarea unui atac raider are loc atunci când executorii judecatoresti si oficiali guvernamentali bat la usa si când actionarilor majoritari nu li se permite sa participe la Adunarea Generala.
– caracterul ilegal al actiunilor raider. Transferul de control asupra companiei dincolo de vointa proprietarului este posibil sa aiba loc si în cadru legal. Aceasta este asa-numitul „atac raider alb„, este acceptat în tarile dezvoltate si nu este în contradictie cu regulile de joc stabilite în lumea civilizata. Daca e sa vorbim de atacurile raider ce au loc în Republica Moldova, acestea sunt atacuri raider gri si negre. În primul caz, atacul are loc aparent legal, în baza unor decizii si rezolutii adoptate de instantele judecatoresti sau rezolutii emise de catre agentiile guvernamentale, hotarârile adunarilor generale ale actionarilor, însa acestea nu sunt suficient de motivate si rezonabile. Atacurile raider negre presupun actiuni complet ilegale, inclusiv falsificarea de documente, semnaturi false, folosind violenta sau forta, sechestrul fizic al companiei;
– sprijin de la agentiile guvernamentale;
– utilizarea de hotarâri judecatoresti (inclusiv cele ale instantelor de arbitraj) emise fara motive întemeiate.
În baza elementelor de mai sus, putem defini atacurile raider ca preluarea ilegala a controlului asupra companiei sau a activelor sale efectuate împotriva vointei proprietarului, pe baza rezolutiilor instantelor sau agentii guvernamentale si executata, de obicei, prin forta.
Cu siguranta, în atacuri raider se implica oameni cu cap, indiferent de faptul ca scopul lor scuza mijloacele. Atacatorii fac miscari strategice si actiuni inteligente, pentru a realiza un „jaf perfect”. Totusi, prezentam în continuare câteva solutii pentru a lupta cu un atac raider, preluate din presa ucraineasca:
– actionarii minoritari sunt deseori atrasi de pretul oferit de atacatorii raider. De aceea, o emisiune suplimentara de actiuni ar putea fi eficienta pentru a diminua pachetul de drepturi corporative detinute de catre atacatori;
– în cazul executarii silite a companiei în baza rezolutiei unei instante, este necesar sa se apeleze imediat la instanta de judecata cu depunerea unei cereri în vederea suspendarii acestei rezolutii. Proprietarii majoritari ar trebui sa ceara instantei declararea nulitatii hotarârilor care au fost luate de catre noua conducere non-competenta în cadrul adunarii generale care a avut loc fara participarea lor;
– este recomandabil sa se depuna o plângere privind atacul raider la organele de politie, procuratura, autoritatile guvernamentale, precum si sa fie data publicitatii informatii privind atacul raider în mass-media;
– trebuie sa se apeleze la profesionisti buni si de încredere pentru a întreprinde masuri rapide si eficiente pentru a rezolva problema, dar si pentru a preveni astfel de cazuri pe viitor.
