Autor: vitalie

De la începutul anului trecut au disparut 16 banci elvetiene cu capital strain, tot mai multe institutii de credit renuntând la operatiunile din Elvetia odata cu decaderea secretului bancar si cresterea costurilor generate de reglementarile mai stricte, scrie dailybusiness.ro.

Centru global de private banking prin traditie, Elvetia îsi pierde rapid statutul din cauza campaniilor purtate de guverne puternice, precum SUA si Germania, împotriva evaziunii fiscale realizate prin transferul averilor în conturi secrete offshore, în asa-numite paradisuri fiscale.

Numarul bancilor elvetiene cu capital strain a scazut la 129 la finele lunii mai, fata de 145 la începutul anului trecut, potrivit Asociatiei Bancilor Straine din Elvetia.

Activele în administrare ale acestor institutii au coborât cu 25% în ultimii 5 ani, la 870,7 miliarde franci elvetieni (706 miliarde euro), odata ce clientii si-au retras banii sau au platit taxele aferente veniturilor nedeclarate ascunse în Elvetia.

„Are loc o agitatie în rândul bancilor de servicii private. în Elvetia, unii jucatori straini ar putea ajunge la concluzia ca plecarea este o varianta mai buna”, comenteaza pentru Bloomberg Felix Wenger, director la departamentul elvetian de private banking al companiei de consultanta McKinsey & Co.

Printre bancile care au renuntat deja la operatiunile de private banking din Elvetia se numara Lloyds Banking Group (Marea Britanie), Banco Santander (Spana), Commerzbank (Germania) si ING (Olanda). în cele mai multe cazuri, activele au fost preluate de institutii cu capital local.

Barclays vrea sa mute pâna în anul 2015 aproximativ 4.000 de locuri de munca în afara Marii Britanii, catre zone unde costurile sunt mai reduse, pentru a economisi 250 milioane lire sterline, a declarat un executiv al grupului britanic, scrie economica.net cu referire la Bloomberg.

Banca a transferat deja 2.000 de posturi în perioada 2011-2012, principalele zone afectate fiind administratia si departamentul IT, potrivit unei prezentari a lui Eric Bommensath, director general al diviziei de corporate si investment banking.

El nu a precizat unde sunt transferate locurile de munca.

„Vom avea o prezenta mai ridicata offshore, cât si prin outsourcing, ceea ce ne aduce în linie cu alte banci. A avea mai putini angajati în locatii cu costuri ridicate ne va ajuta sa gestionam capacitatea suplimentara de spatii de birouri, generând noi economii„, a afirmat executivul Barclays, a treia banca britanica dupa capitalizare.

Banca încearca sa reduca cheltuielile prin reducerea aparatului administrativ. Barclays a înregistrat în aprilie un provizion de 514 milioane lire sterline, dupa ce a închis numeroase sucursale din Europa si a redus numarul angajatilor din Europa si Asia.

Rata somajului din Marea Britanie este de 7,8%, cu 2,5 milioane de persoane fara loc de munca, potrivit celor mai recente date oficiale.

Actionarii si creditorii vor fi primii care vor plati daca bancile lor se vor confrunta cu dificultati sau vor intra în faliment. Acestea sunt noile reguli stabilite de ministrii de finante din Uniunea Europeana pentru gestionarea bancilor din zona euro aflate în criza dupa mai multi ani în care bailout-urile bancare au fost finantate cu banii contribuabililor chiar daca în aceste situatii s-a ajuns adesea din cauza deciziilor gresite ale conducerii institutiilor, scrie Ziarul Financiar.

„Pentru prima data am convenit un bail-in (fortarea actionarilor si creditorilor sa suporte pierderi) semnificativ pentru a proteja platitorii de taxe“, a declarat ministrul olandez de finante Jeroen Dijsselbloem dupa discutii maraton încheiate ieri-di­mineata. Dijssel­bloem este si presedintele Euro­group, grupul ministrilor de finante din zona euro.

Criza pornita din sistemul bancar a împins în ultimii ani mai multe state europene în pragul falimentului. De aceea guvernele vor sa împarta povara restructurarii sau desfiintarii bancilor cu proprietarii si creditorii lor, iar noile reguli consfintesc tocmai aceasta. Arhitectii noilor reglementari spera, de asemenea, ca o legislatie clara si uniforma va determina bancile sa fie mai prudente în fata riscurilor si va preveni aparitia unor turbulente precum cele cauzate în ultimul an de pierderile suportate de investitorii si deponentii bancilor din Spania si Cipru, scrie The Wall Street Journal.

Depozitele mai mici de 100.000 de euro vor fi întotdeauna protejate

Ministrii au stabilit ieri ca depozitele mai mici de 100.000 de euro – limita garantarii în UE – vor fi întotdeauna protejate, în timp ce companiile mici si mijlocii si persoanele fizice cu depozite mai mari vor suporta pierderi doar în cazurile grave si dupa ce actionarii si creditorii si-au platit contributia. Statele vor avea o oarecare flexibilitate în a decide când si cum vor fi obligati creditorii sa suporte pierderi, noteaza agentia Thomson Reuters. Ca un strat suplimentar de protectie pentru platitorii de taxe, guvernele trebuie sa înceapa sa construiasca cu banii bancilor fonduri speciale care sa finanteze bailou­turile sau falimentele institutiilor bancare (fonduri de salvare sau de rezolutie.

Pierderile la care sunt fortati actionarii, creditorii si deponentii pot ajunge la 8% din totalul pasivelor bancii. Doar dupa acest prim pas guvernul poate interveni cu un bailout finantat de fondurile de salvare sau de la buget. Dar acesta nu poate depasi 5% din pasivul bancii.

Statele vor putea prelua participatii la banci

Regulile le dau în mod clar statelor dreptul de a prelua, platind cu bani de la buget, participatii la bancile falimentare, dar numai în „circumstante extraordinare“ si daca aceasta masura este considerata esentiala pentru mentinerea stabilitatii sistemului bancar si prevenirea contaminarii, potrivit EUobserver. Astfel de exceptii sunt supuse aprobarii Comisiei Europene.

Ministrul suedez de finante Anders Borg apreciaza ca acordul le ofera statelor posibilitatea de a lua participatii la cele mai mari banci ale lor.

„Este un grad rezonabil de flexibilitate în privinta consolidarii capitalului bancilor“, a afirmat Borg.

Negocierile reprezinta un compromis între propunerea unui grup de state condus de Franta, Suedia si Marea Britanie ca autoritatile nationale sa aiba suficienta autonomie pentru a decide daca si cum sa salveze bancile si ideea altor tari, printre care Germania, Finlanda si Olanda, de a avea reguli standard la nivelul UE.

Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va putea recapitaliza direct bancile, dar doar pentru protejarea depozitelor

Ministrul francez de finante Pierre Moscovici sustine ca guvernul sau a obtinut „ce a vrut“ de la negocieri asigurându-se ca fondul permanent de bailout al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), va fi putea fi folosit pentru reca­pitalizarea directa a bancilor din zona euro.

La fond se poate apela doar pentru protejarea deponentilor, si nu a actionarilor sau creditorilor bancilor si numai daca guvernele nationale au ramas fara bani. „Nu ar fi fost coerent ca pe de o parte sa stabilesti un mecanism direct de recapitalizare prin ESM, iar pe de alta sa excluzi ESM din jocul flexibilitatii“, a spus Moscovici. Saptamâna trecuta ministrii de finante din zona euro au convenit sa aloce 60 miliarde euro din fondurile ESM pentru recapi­talizarea directa a bancilor. Statele bogate precum Germania si Finlanda au depus eforturi mari pentru a face cât mai dificil posibil pentru statele mai sarace sa acceseze fondul de salvare. Acordul la care au ajuns ministrii este descris de presa ca fiind „un efort de capatâi pentru consolidarea baricadelor nationale peticite ridicate în calea falimentelor bancare“ (Financial Times) sau o întelegere care da „credibilitate noua“ eforturilor Europei pentru construirea unei uniuni bancare (Associated Press).

Ministrul german de finante Wolfgang Schaeuble, mentorul cancelarului Angela Merkel, descrie rezultatul negocierilor ca fiind „un pas important“ în construirea unei uniuni bancare în zona euro.

Guvernele vor negocia noile reguli cu membrii Parlamentului European. Acestea ar trebui sa intre în vigoare pâna în 2018.

Însa una dintre cele mai spinoase probleme privind uniunea bancara, aceea daca o autoritate unica – „calaul“ – sau sta­tele vor decide restructurarea sau închiderea unei banci, nu a fost rezolvata. Germania nu va permite, probabil, nici o decizie înainte de alegerile din septembrie, prin care cancelarul Angela Merkel vrea sa obtina un nou mandat de cancelar.

Ce spun ministrii de finante despre noile reguli de bailout bancar?

Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogroup:

„Este o mutare majora de la mijloacele publice, de la banii platitorilor de taxe, înapoi la chiar sistemul financiar care de acum va deveni într-o masura foarte mare responsabil cu rezolvarea propriilor probleme“.

Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finante:

„Discutiile au fost lungi, chiar dificile si intense. Este un pas important. Progresam pas cu pas“.

Michael Nooan, ministrul irlandez de finante:

„Bail-in (implicarea actionarilor, creditorilor si deponentilor) este de acum regula. Regulile pun capat hazardului moral consfintind ca bancile vor avea de suferit înainte ca guvernul sa ajute. Este o schimbare revolutionara în modul în care bancile sunt tratate“.

Astazi începe un summit de doua zile al sefilor de state si premierilor din Uniunea Europeana considerat a fi determinant pentru construirea uniunii bancare europene si unde s-ar putea hotarî transferarea autoritatii de supraveghere si de salvare a bancilor de la guvernele nationale la noi institutii europene din Frankfurt si Bruxelles, scrie Ziarul Financiar.

Financial Times a trecut în revista obiectivele majore stabilite de liderii europeni în privinta uniunii bancare si stadiul de realizare a acestora. Publicatia britanica noteaza ca proiectul a fost accelerat anul trecut, când parea ca Spania va cere un bailout de la UE. De atunci BCE a calmat pietele cu promisiunea ca va face tot posibilul pentru a salva moneda euro, iar planurile au fost încetinite, iar la unele elemente chiar s-a renuntat.

Supraveghetorul bancar unic

Primul obiectiv din lista este o structura unica de supraveghere a sistemului bancar. Acesta presupune transferarea autoritatii de supraveghere de la guvernele nationale la BCE. La summitul UE din decembrie liderii au convenit înfiintarea acestui organism, iar presedintele BCE Mario Draghi a indicat ca acesta ar putea intra în functiune în urmatoarele 6-12 luni.

Comisia Europeana vrea ca toate bancile din zona euro sa intre sub puterea BCE, notând ca prabusirea bancilor mici si mijlocii a creat haos în zona euro. Germania nu vrea ca noua structura sa aiba o autoritate atât de mare, ci sa supravegheze doar cele mai mari 200 de banci. Sistemul financiar german este dominat de bancile mici, regionale.

Recapitalizarea directa a bancilor

Alt obiectiv este recapitalizarea directa a bancilor prin intermediul fondului permanent de bailout al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), de 500 miliarde euro.

O astfel de interventie ar reduce povara ce apasa pe bugetele nationale. Joia trecuta, ministrii de finante din zona euro au convenit un „cadru operational“ care permite recapi­talizarea directa prin ESM, o realizare importanta în pofida asteptarilor initiale ca un astfel de cadru sa fie pregatit pâna la sfârsitul anului trecut.

Acordul de saptamâna trecuta prevede ca guvernele trebuie sa participe alaturi de acest mecanism la recapitalizarea bancilor.

Reguli pentru „bail-in“

Al treilea obiectiv sunt stabilirea unor reguli pentru implicarea actionarilor, creditorilor si deponentilor în salvarea bancilor (bail-in bancar). CE a anuntat deja de un an propuneri pentru armonizarea legislatiei privind bailouturile bancare si schemelor de garantare a depozitelor la nivelul UE. În decembrie, liderii europeni au spus ca un acord final, inclusiv o întelegere cu Parlamentul European, ar fi gata la timp pentru summitul din aceasta saptamâna.

Discutiile cele mai aprinse se refera la câta flexibilitate ar trebui sa aiba autoritatile nationale în privinta „investitorilor bancilor, a creditorilor si, în cazuri extreme precum cel al Ciprului, în privinta deponentilor“ înainte ca banii contribuabililor sa fie folositi pe salvarea bancilor. Un grup de tari condus de Franta vrea o flexibilitate mai mare a autoritatilor în a decide când si cine va suporta pierderile. Germania si CE vor reguli standard care se aplica tuturor.

Autoritatea unica responsabila cu restructurarea bancilor

Ultimul obiectiv major este crearea unei autoritati unice responsabile cu restructurarea si salvarea bancilor. Autoritatea este unul dintre stâlpii de baza ai uniunii bancare, iar Comisia ar putea anunta propuneri în aceasta privinta saptamâna viitoare desi initial oficialii se asteptau ca planurile sa fie gata la timp pentru summitul de astazi si de mâine. Germania a insistat ca alte elemente ale uniunii bancare ar trebui stabilite mai întâi.

Ministrul german de finante Wolfgang Schaeuble sustine ca tratatele UE nu permit transferarea puterii de a restructura sau închide bancile catre Bruxelles. Ministrul sugereaza ca pâna când sunt schimbate tratatele ar trebui creata o retea de autoritati nationale. CE se opune ideii.