Bancamea

Autor: vitalie

  • A început summitul hotarâtor pentru crearea Uniunii bancare. Vezi cele 4 obiective majore stabilite de liderii europeni.

    A început summitul hotarâtor pentru crearea Uniunii bancare. Vezi cele 4 obiective majore stabilite de liderii europeni.

    Astazi începe un summit de doua zile al sefilor de state si premierilor din Uniunea Europeana considerat a fi determinant pentru construirea uniunii bancare europene si unde s-ar putea hotarî transferarea autoritatii de supraveghere si de salvare a bancilor de la guvernele nationale la noi institutii europene din Frankfurt si Bruxelles, scrie Ziarul Financiar.

    Financial Times a trecut în revista obiectivele majore stabilite de liderii europeni în privinta uniunii bancare si stadiul de realizare a acestora. Publicatia britanica noteaza ca proiectul a fost accelerat anul trecut, când parea ca Spania va cere un bailout de la UE. De atunci BCE a calmat pietele cu promisiunea ca va face tot posibilul pentru a salva moneda euro, iar planurile au fost încetinite, iar la unele elemente chiar s-a renuntat.

    Supraveghetorul bancar unic

    Primul obiectiv din lista este o structura unica de supraveghere a sistemului bancar. Acesta presupune transferarea autoritatii de supraveghere de la guvernele nationale la BCE. La summitul UE din decembrie liderii au convenit înfiintarea acestui organism, iar presedintele BCE Mario Draghi a indicat ca acesta ar putea intra în functiune în urmatoarele 6-12 luni.

    Comisia Europeana vrea ca toate bancile din zona euro sa intre sub puterea BCE, notând ca prabusirea bancilor mici si mijlocii a creat haos în zona euro. Germania nu vrea ca noua structura sa aiba o autoritate atât de mare, ci sa supravegheze doar cele mai mari 200 de banci. Sistemul financiar german este dominat de bancile mici, regionale.

    Recapitalizarea directa a bancilor

    Alt obiectiv este recapitalizarea directa a bancilor prin intermediul fondului permanent de bailout al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), de 500 miliarde euro.

    O astfel de interventie ar reduce povara ce apasa pe bugetele nationale. Joia trecuta, ministrii de finante din zona euro au convenit un „cadru operational“ care permite recapi­talizarea directa prin ESM, o realizare importanta în pofida asteptarilor initiale ca un astfel de cadru sa fie pregatit pâna la sfârsitul anului trecut.

    Acordul de saptamâna trecuta prevede ca guvernele trebuie sa participe alaturi de acest mecanism la recapitalizarea bancilor.

    Reguli pentru „bail-in“

    Al treilea obiectiv sunt stabilirea unor reguli pentru implicarea actionarilor, creditorilor si deponentilor în salvarea bancilor (bail-in bancar). CE a anuntat deja de un an propuneri pentru armonizarea legislatiei privind bailouturile bancare si schemelor de garantare a depozitelor la nivelul UE. În decembrie, liderii europeni au spus ca un acord final, inclusiv o întelegere cu Parlamentul European, ar fi gata la timp pentru summitul din aceasta saptamâna.

    Discutiile cele mai aprinse se refera la câta flexibilitate ar trebui sa aiba autoritatile nationale în privinta „investitorilor bancilor, a creditorilor si, în cazuri extreme precum cel al Ciprului, în privinta deponentilor“ înainte ca banii contribuabililor sa fie folositi pe salvarea bancilor. Un grup de tari condus de Franta vrea o flexibilitate mai mare a autoritatilor în a decide când si cine va suporta pierderile. Germania si CE vor reguli standard care se aplica tuturor.

    Autoritatea unica responsabila cu restructurarea bancilor

    Ultimul obiectiv major este crearea unei autoritati unice responsabile cu restructurarea si salvarea bancilor. Autoritatea este unul dintre stâlpii de baza ai uniunii bancare, iar Comisia ar putea anunta propuneri în aceasta privinta saptamâna viitoare desi initial oficialii se asteptau ca planurile sa fie gata la timp pentru summitul de astazi si de mâine. Germania a insistat ca alte elemente ale uniunii bancare ar trebui stabilite mai întâi.

    Ministrul german de finante Wolfgang Schaeuble sustine ca tratatele UE nu permit transferarea puterii de a restructura sau închide bancile catre Bruxelles. Ministrul sugereaza ca pâna când sunt schimbate tratatele ar trebui creata o retea de autoritati nationale. CE se opune ideii.

  • BNM a identificat actiuni concertate din partea a 5 actionari MAIB, dar este restrictionata de o hotarâre judecatoreasca

    BNM a identificat actiuni concertate din partea a 5 actionari MAIB, dar este restrictionata de o hotarâre judecatoreasca

    Dorin Dragutanu, Guvernatorul BNM a organizat o conferinta de presa în care a facut publica decizia Consiliului de Administratie a Bancii Nationale cu privire la recentele schimbari în actionariatul Moldova Agroindbank. 

    Guvernatorul BNM a mentionat ca Bancii Nationale i s-a interzis luarea oricaror decizii printr-o hotarâre judecatoareasca:

    „Pe 24 iunie 2013 BNM a receptionat o încheiere a judecatoriei Buiucani din 12 iunie 2013 prin care s-a dispus interzicerea Bancii Nationale de a suspenda dreptul de vot si al dreptului de convocare si desfasurare a Adunarii Generale a actionarilor companiilor Volmark Trade, Ostrian Business, Altel Impex, Dilnoro Grup, Nutzen Limited, Sempai Trading si Diarstamia Management în calitate de actionari ai MAIB, dar precum si interdictia de a restrictiona în orice mod drepturile acestor actionari. A doua zi, pe 25 iunie BNM a contestat decizia judecatoreasca sus-mentionata la Curtea de Apel Chisinau.”

    De asemenea Dorin Dragutanu a relatat ca „în luna iunie 2 din cele 7 companii au înstrainat total sau partial actiunile detinute cu o cota agregata de 9,03%”.

    Informatia disponibila indica faptul ca un grup de companii au dobândit si detin în comun o cota substantiala în capitalul social al Moldova Agroindbank în marime de 17,2%, cota care le ofera posibilitatea de a exercita influenta considerabila asupra administrarii bancii.

    „Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a adoptat astazi o hotarâre prin care s-a expus asupra actiunilor concertate a 5 companii – Altel Impex, Dilnoro Grup, Goldmark Trade, Diarstamia Management, Nutzen Limited detinînd în comun 17,20% din actiunile MAIB.”

    Dorin Dragutanu a explicat si actiunule ulterioare ce urmeaza sa fie facute de catre acesti 5 noi actionari:

    „Dupa casarea încheierii judecatoresti sus-mentionate, aceste 5 companii vor avea la dispozitie 60 de zile sa solicite de la BNM permisiunea de a detine o cota substantiala în capitalul MAIB. Daca acest grup de persoane nu solicita permisiunea BNM în acest termen, actionarii vor înstraina în termen de 3 luni actiunile aferente cotei substantiale astfel achizitionate. Daca dupa expirarea termenului de 3 luni actiunile nu au fost înstrainate, devin incidente prevederile articolul 15 din Legea Institutiei financiare si anume – Moldova Agroindbank va putea anula aceste actiuni, emite actiuni noi cu expunerea acestora la bursa de valori urmând ca suma încasata sa fie pusa la dispozitia fostilor detinatori”.

    Tinând cont ca decizia judecatoriei de la 12 iunie, acesti actionari vor putea participa la Adunarea Generala a actionarilor MAIB, programata pentru mâine, 28 iunie 2013.

    Urmariti întreaga conferinta oferita de catre privesc.eu

  • Banca britanica Barclays va vinde informatii despre proprii clienti

    Banca britanica Barclays va vinde informatii despre proprii clienti

    Banca britanica Barclays va începe din toamna sa vânda altor companii informatii privind obiceiurile referitoare la cheltuieli a 13 milioane de clienti, însa acestea vor fi agregate pentru a indica evolutii ale pietei, iar persoanele nu vor putea fi identificate pe baza lor.

    Barclays a admis, de asemenea, ca ar putea transmite astfel de informatii autoritatilor si membrilor parlamentului, scrie economica.net cu referire la cotidianul britanic The Guardian.

    Institutia de credit a transmis clientilor scrisori în care mentioneaza detaliile pe care le detine si le foloseste. Acestea pot include „imagini ale clientului sau înregistrari vocale ale acestuia”, precum si comentarii facute în relatia cu banca pe retele de socializare precum Facebook si Twitter.

    Barclays a afirmat ca ar putea strânge „informatii privind locatia folosind orice detalii despre dispozitive mobile furnizate de client”, sugerând ca va putea cunoaste locul în care se afla un client oriunde în lume si în orice moment.

    Banca a asigurat clientii ca toate informatiile transmise altor companii vor fi agregate pentru a arata evolutia pietei, iar persoanele nu vor putea fi identificate. Un purtator de cuvânt a declarat ca nu se întâmpla „nimic sinistru”.

    Barclays transmite scrisori clientilor care detin conturi la banca pentru a-i notifica în privinta schimbarilor, programate sa intre în vigoare de la 9 octombrie.

  • FMI: BEM are nevoie de o recapitalizare substantiala, urmata de privatizare într-un mod deschis si transparent

    FMI: BEM are nevoie de o recapitalizare substantiala, urmata de privatizare într-un mod deschis si transparent

    În perioada 19-24 iunie, o echipa a Fondului Monetar International s-a aflat la Chisinau pentru a purta discutii referitor la recentele evolutii economice. Misiunea s-a încheiat cu o serie de concluzii si recomandari, inclusiv pentru sistemul bancar.

    Astfel, declaratia FMI stipuleaza ca „este necesar sa fie solutionate o serie de probleme din sectorul bancar”.

    Referitor la Banca de Economii, pozitia FMI este urmatoarea:

    „Pentru reabilitarea Bancii de Economii, se impune o recapitalizare substantiala a bancii, urmata de masuri de consolidare a managementului acestei institutii, cu privatizarea ulterioara în cadrul unui proces deschis si transparent”.

    De asemenea FMI s-a expus referitor la problema transparentei în actionariatul bancilor comerciale:

    „Recentele situatii de conflict din sectorul bancar scot în evidenta necesitatea aplicarii cuprinzatoare a cerintelor recent adoptate privind transparenta structurii actionariatului si conditiile carora trebuie sa le corespunda actionarii, precum si privind protectia drepturilor de proprietate în sectorul bancar. În acest context, are o importanta cruciala implementarea rapida a reformei curente a sistemului judiciar.”

  • Studiu MasterCard: 53% din europeni ar vrea sa faca mai multe plati cu cardul pe durata vacantei

    Studiu MasterCard: 53% din europeni ar vrea sa faca mai multe plati cu cardul pe durata vacantei

    Un nou studiu MasterCard arata ca europenii vor sa aiba vacante fara grija numerarului. Sondajul indica faptul ca locuitorii din Europa prefera sa aiba cardurile în vacanta, mai mult decât în alte perioade ale anului: 91% dintre respondenti îsi iau cardurile la ei, în vacanta, versus 60%, atunci când sunt acasa. În plus, peste jumatate – 53% – dintre cei chestionati ar vrea sa faca mai multe plati cu cardul, pe durata vacantei.

    Principalele motive care îi determina sa utilizeze cardul în vacanta sunt confortul (65%), teama de a nu li se fura banii (41%), siguranta (38%), faptul ca nu au suficient numerar la îndemâna (37%), viteza mai mare (34%) si o mai buna trasabilitate a cheltuielilor (30%).

    În plus, 44% dintre europeni sunt convinsi ca numerarul va deveni în curând de domeniul trecutului datorita vitezei cu care sunt adoptate inovatiile.

    50% dintre utilizatorii europeni cred ca numerarul este cea mai ieftina modalitate de plata, dar în realitate fiecare plateste – de obicei fara sa stie – pentru procesarea, punerea în circulatie si protejarea banilor în numerar. De exemplu, costul anual suportat de fiecare cetatean german este de 150 de euro.

    Timpul este foarte valoros pentru europeni, în vacanta: 51% dintre ei considera cautatul unui ATM o pierdere de timp, pe care altfel l-ar fi putut petrece pe plaja sau vizitând orasul unde se afla. 29% se simt de multe ori pierduti atunci când sunt în vacanta si nu pot plati cu cardul.

    Sunt, totusi, câteva cheltuieli marunte pe care europenii nu se simt în largul lor sa le faca pe card si pentru care, cel mai adesea, recurg la numerar. Printre acestea se numara cartile postale (85%), înghetata sau alte gustari (84%), bacsisul pentru chelneri (83%), calatoria cu taxiul (77%) sau cumpararea unui suvenir (61%).

    Despre studiu

    Acest raport prezinta rezultatele unui sondaj online. Întrebarile au fost adresate unui numar de 3.300 de respondenti, cu vârste de peste 18 ani, din urmatoarele 8 tari: Spania, Italia, Germania, Suedia, Marea Britanie, Franta, Polonia si Ucraina. Toti respondentii au avut cel putin 2 zile consecutive de vacanta, pe parcursul anului trecut. De asemenea, toti sunt posesori ai unui card de debit si/sau de credit. Esantionul este reprezentativ pentru populatia fiecarei tari in ceea ce priveste vârsta (18-60) si sexul. Studiul s-a derulat intre 29 mai si 4 iunie 2013.

  • Concluziile si recomandarile Comisiei de ancheta care a examinat situatia de la Banca de Economii

    Concluziile si recomandarile Comisiei de ancheta care a examinat situatia de la Banca de Economii

    A fost facut public Raportul Comisiei de ancheta pentru examinarea modului de administrare a pachetului de actiuni al statului detinut la „Banca de Economii” S.A. Va prezentam în continuare concluziile si recomandarile elaboratea de catre comisie. 

    Comisia constata urmatoarele circumstante care au conditionat si au facilitat evolutia situatiei în Banca de Economii:

    – Activitatea inadecvata a Presedintelui Bancii Grigore Gacikevici, realizata cu încalcarea normelor prudentiale, nerespectarea recomandarilor BNM, luarea deciziilor de creditare într-un mod netransparent, raportari eronate si incomplete prezentate Consiliului de administratie, Ministerului Finantelor si Bancii Nationale a Moldovei.

    – Insuficienta cadrului legal national care reglementeaza guvernarea corporativa în societatile pe actiuni, în general, si a bancilor, în particular. Acest fapt a fost constatat si prin raportul Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare din 2011 si cel al Bancii Mondiale din 2012.

    – Exercitarea insuficienta a atributiilor de gestiune a cotei statului, atributii delegate Ministerului Finantelor.

    – Lipsa unui sistem de control din partea autoritatii responsabile, conform legii, pentru gestiunea cotei statului – din partea Agentiei Proprietatii Publice, subordonata Ministerului Economiei, asupra îndeplinirii corespunzatoare a contractului referitor la gestionarea proprietatii statului de catre Ministerul Finantelor în „Banca de Economii” S.A.

    – Rolul proactiv exercitat insuficient de Consiliul Bancii de Economii pîna în iunie 2012 în remedierea deficientelor identificate prin actele de control ale BNM si ale Curtii de Conturi, precum si al reprezentantului statului la „Banca de Economii” S.A. dl Victor Barbaneagra.

    – Impactul negativ asupra Bancii de Economii al modificarilor legislative cu privire la gaj, care au exonerat depunatorul gajului de responsabilitatea penala privind pastrarea si mentinerea integritatii si valorii bunurilor gajate.

    – Reactia întîrziata a institutiilor de drept în investigarea cazurilor concrete de acordare a unor credite în conditii suspicioase.

    – Atacul mediatic asupra Bancii de Economii care a avut un efect negativ asupra situatiei financiare a acesteia, manifestat prin retragerea unui volum important al depozitelor.

    – Rezultatele actiunilor de coordonare a situatiei în Banca de Economii întreprinse de catre CNSF nu au fost pe deplin eficiente din cauza comunicarii deficitare între institutiile statului (Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei, Banca Nationala a Moldovei).

    În cadrul Comisiei de ancheta au fost discutate 3 variante teoretic posibile de depasire a situatiei insuficientei capitalului Bancii de Economii, si anume:

    1. Nationalizarea Bancii de Economii. Pentru realizarea acestei variante este necesara adoptarea în pachet a unei legi speciale privind nationalizarea Bancii de Economii si a unei legi pentru modificarea Codului civil, a Legii exproprierii pentru cauza de utilitate publica, a Legii privind societatile pe actiuni si a Legii institutiilor financiare. Decizia în acest sens depinde doar de stat.

    2. Cedarea controlului unui investitor privat cu mentinerea de catre stat a pachetului de blocaj. Acest pachet de actiuni al statului va garanta prezenta statului în societatea pe actiuni la nivel de 33%. Decizia privind realizarea acestei variante depinde de actionarii privati. Aceasta varianta nu implica costuri financiare din partea statului.

    3. Majorarea capitalului statutar al debitorilor Bancii de Economii (din rîndurile întreprinderilor de stat) care au la aceasta banca credite neperformante, cu scopul rambursarii acestor credite. Aceasta masura poate restabili partial capitalul Bancii de Economii. Decizia depinde de stat. Costurile financiare urmeaza a fi precizate, însa acestea vor fi mult mai mari decît în varianta 1.

    Totodata, comisia a ajuns la concluzia ca este necesara efectuarea prompta a urmatoarelor recomandari:

    1. Partajarea clara a atributiilor organelor de conducere ale bancii, acordarea de atributii suplimentare Consiliului Bancii în vederea realizarii eficiente a functiei de supraveghere a activitatii organului executiv si exercitarea unui rol proactiv în administrarea bancii. Urmeaza sa se tina cont de recomandarile internationale în domeniu, inclusiv de principiile Acordului Basel din 2010 pentru guvernarea corporativa a bancilor, care acorda atributii extinse consiliilor bancilor.

    2. Revizuirea de catre Guvern a contractului de delegare a functiilor de detinator al cotelor statului dintre Agentia Proprietatii Publice si institutiile departamentale în scopul instituirii mecanismului de control privind îndeplinirea obligatiilor si a drepturilor contractuale referitor la gestionarea proprietatii statului.

    3. Guvernul va propune modalitatea de stabilire a reprezentantilor statului în Consiliul Bancii, depasind caracterul „monodepartamental”.

    4. Modificarea legislatiei în vederea includerii companiilor de evaluare în lista entitatilor supravegheate.

    5. Modificarea legislatiei în vederea includerii automate a rezervei în consiliile de administratie în cazul demisiei unui membru al acestora.

    6. Prevederea de catre legislatie a responsabilitatii penale a depunatorilor de gaj pentru pastrarea si mentinerea integritatii si valorii bunurilor gajate.

    7. Parlamentul si Guvernul vor întreprinde masuri urgente si determinante privind restituirea catre Banca de Economii a rulajelor întreprinderilor si organizatiilor de stat si ale întreprinderilor în care statul detine controlul.

  • Natalia Vrabie va fi Presedinte de Onoare al Moldova Agroindbank

    Natalia Vrabie va fi Presedinte de Onoare al Moldova Agroindbank

    Astazi, 26 iunie 2013, este ultima zi de activitate a Nataliei Vrabie în cadrul BC „Moldova Agroindbank” SA, anunta un comunicat oficial al bancii. Consiliul Bancii a luat act de decizia Nataliei Vrabie cu privire la demisia din functia de Presedinte al Comitetului de Conducere al bancii.

    În semn de înalta apreciere a meritelor în dezvoltarea institutiei si a sistemului financiar-bancar în ansamblu, Consiliul Bancii a aprobat decizia privind conferirea Nataliei Vrabie a Titlului de Presedinte de Onoare al BC „Moldova Agroindbank” SA. În contextul acestor evenimente, Doamna Natalia Vrabie a facut urmatoarea declaratie de presa:

    „Timp de 17 ani am detinut onorabilul statut de Presedinte al BC “Moldova Agroindbank” SA, institutie careia i-am dedicat 22 de ani din viata si toate cunostintele si puterea profesionala.

    În toti acesti ani, împreuna cu echipa am construit si am consolidat o banca puternica care este calificata de-a dreptul pilon al sistemului bancar, dar si o forta motrice care a contribuit activ la transformarile ce au avut loc în dezvoltarea social-economica a tarii.

    S-a reusit crearea si extinderea de-a lungul anilor a unor relatii de parteneriat eficiente dintre BC „Moldova Agroindbank” SA si organizatiile financiare internationale influente, printre care IFC, BERD, EFSE, etc., precum si cu companii autohtone si internationale mari exponente ale diverselor ramuri. Corectitudinea si transparenta în afaceri au adus la crearea unei reputatii binemeritate a bancii. Indicatorii înalti de performanta, apreciate pe plan intern si extern, alaturi de credibilitatea sporita, au facut posibile aceste parteneriate, precum si multe altele, care au dus la atragerea investitiilor în Moldova, contribuind la dezvoltarea afacerilor existente si instituirea de segmente noi de afaceri, crearea a mii de locuri de munca, fortificarea pozitiilor de export ale companiilor, realizarea de proiecte comune cu alte institutii si fundatii din strainatate.

    Premiul acordat de catre Finance Central Europe “Cea mai buna banca a deceniului 2000-2010” ma face sa cred ca eforturile noastre au fost justificate, iar strategia pe care am urmat-o – corecta.

    Adresez cuvinte de recunostinta pentru toti cei care mi-au fost alaturi în realizarea acestei misiuni de responsabilitate inegalabila – de asigurare a activitatii stabile a bancii, implicit prosperarea clientilor, dezvoltarea social-economica a Republicii Moldova. Aici, în primul rînd ma refer la marea echipa a Moldova Agroindbank, la Consiliul Bancii, la partenerii externi si locali, la toti clientii bancii.

    În aceeasi ordine de idei, îmi exprim gratitudinea institutiilor statale si publice, inclusiv Bancii Nationale a Moldovei, Asociatiei Bancilor din Moldova, pentru cooperarea constructiva de care ne-am bucurat noi, cei de la Moldova Agroindbank.

    De asemenea, remarc cu mare satisfactie rezultatele colaborarii noastre cu organizatiile de binefacere, în diverse domenii: învatamânt si stiinta, protectie sociala, sanatate, cultura, sport. Cea mai mare si mai placuta apreciere pentru implicarea noastra si a mea personal în solutionarea problemelor comunitatii este recunostinta pe care o simt si care ma inspira.

    Cu toate ca nutresc un sentiment de nostalgie pentru trecutul nostru comun în tot ceea ce am realizat alaturi de echipa si cu suportul Consiliului Bancii, ma simt împlinita, constientizând ca am reusit sa asiguram caracterul succesiv al evolutiei institutiei noastre, continuitatea procesului de guvernare corporativa a bancii. Acest fapt inspira încredere ca, colegii mei din echipa de conducere vor pastra si vor urma strategia bancii, cultura si valorile cladite prin munca si dedicatie. De asemenea, îmi exprim speranta în realizarea eficienta a proiectelor concepute, lansarea altor activitati care, în baza traditiilor frumoase si a spiritului inovator al echipei, vor cunoaste o dinamica ascendenta.

    Invit partenerii, clientii si echipa bancii sa trateze aceasta etapa drept imbold pentru o dezvoltare accelerata, în spiritul rigorilor extrem de exigente ale contemporaneitatii.

    În calitate de Presedinte de Onoare al BC “Moldova Agroindbank” SA, îmi exprim deschiderea de a împartasi si pe viitor cunostintele, experienta si puterea pentru a pastra în continuare tezaurul Moldova Agroindbank adunat de-a lungul anilor cu multa munca si inteligenta.

    Având în vedere surplusul de timp si energie survenit în urma transformarilor de ultima ora, în noua mea calitate voi identifica activitati suplimentare care sa fie utile oamenilor si tarii mele.

    Iar anii pe care i-am dedicat Moldova Agroindbank vor ramâne cea mai frumoasa parte din viata mea. Cu toate ca se considera ca activitatea bancara este un domeniu stapânit de barbati, am încercat sa demonstrez, prin propriul meu exemplu, faptul ca femeile la fel o pot face, cu multa iscusinta si profunzime, având deplina întelegere si sustinerea familiei.

    Doresc succesorilor sa atinga aceeasi imbinare armonioasa a dedicatiei profesionale si împlinirii personale, care reprezinta cel mai fertil sol în realizarea oricaror obiective, mai cu seama atât de ambitioase.

    P.S.: Demisia mea din functia de Presedinte al Comitetului de Conducere nu implica alocarea acelei compensatii în valori exorbitante la care au facut referire unele persoane în presa”.

  • Istoria cardului bancar: Când a aparut? Unde? Ce functii îndeplinea?

    Istoria cardului bancar: Când a aparut? Unde? Ce functii îndeplinea?

    Cardurile bancare s-au transformat de la un mijloc de lux de plata la unul din cele mai populare si utile obiecte care usureaza viata fiecarui dintre noi. Desi aceasta bucata de plastic nu pare la prima vedere sigura, acestea reprezinta una din cele mai sigure mijloace prin care puteti efectua plati si tranzactii bancare.

    La moment cea mai mare rata de utilizare a cardurilor bancare este în SUA, unde au fost emise 609.8 milioane de carduri bancare. Pe plan mondial au fost emise circa 8.000.000.000 de carduri bancare. Daca unim toate cardurile bancare, acestea vor acoperi o suprafata de 37 km patrati sau de 84 de ori suprafata totala a Vaticanului! În medie cardurile bancare sunt responsabile pentru circa 2.5 trilioane de tranzactii în cele 24 milioane de locatii în peste 200 de tari ale lumii.

    Prima idee generala de card a aparut la începutul secolului XX, când corporatiile petroliere si magazinele comerciale au emis propriile carduri pentru dezvoltarea serviciului clienti si drept un mjloc de a îmbunatati loialitatea clientilor. Cardurile puteau fi folosite doar la întreprinderile emitente al cardului, de aceea popularitatea acestora nu era recunoscuta pe scara globala.

    În anul 1949 Diners Club si American Express au lansat primul card bancar modern creat din plastic. Acest card a fost creat exclusiv pentru platile în 27 de restaurante renumite din orasul New York. Pâna în anul 1951 circa 20.000 de norocosi erau detinatori ale acelor carduri bancare.

    Desi în anul 1952 cardul Diner’s Club era acceptat în 400 de restaurante, 30 de hotele, 200 de companii de închirierea a masinilor si la 4 florarii, creatorul cardului McNamara considera ca cardurile bancare au devenit inutile si a vândut partea sa din companie. Acesta a primit 200.000 de dolari ceea ce este echivalentul a 1.6 milioane de dolari în ziua de azi.

    Prima utilizarea a cardurilor cu banda magnetica se dateaza la începutul anilor 60’ atunci când Autoritatea de Tranzit de la Londra a instalat banda magnetica pentru a putea introduce informatiile cu privire la contul detinatorului. Odata cu introducerea benzii magnetice cardurile bancare au început sa devina din ce în ce mai populare datorita securitatii sporite ale economiilor clientilor, comoditatii si mai târziu datorita posibilitatii de a folosi cardul bancar la terminalele si bancometele bancilor comerciale.

    Pâna în anul 1966 clientii se puteau folosi doar de propriile economii de pe contul curent al acestuia, iar din conceptul de a face profit bancile comerciale au creat primele carduri de credit. Ideea geniala de a percepe dobânda pentru banii folositi de catre clienti a fost bazata pe afacerea de percepere a taxelor.

    Odata ce cardurile bancare puteau aduce profit, în anul 1966 Bank of America a înfiintat corporatia BankAmerica Service pe care mai târziu a creat drept franciza brandul BankAmericard. Acel brand în ziua de azi este recunoscut drept Visa. În acelasi an un grup de banci emitente au creat asociatia InterBank Card pentru crearea unui nou sistem national de carduri bancare care avea drept scop concurenta directa cu programul Visa. Acel sistem era cunoscut sub numele de MasterCharge, în zilele noastre – este recunoscut sub numele MasterCard Worldwide.

    Desi American Express a fost una dintre primele companii care au creat carduri bancare, abia în anul 1987 aceasta a lansat primul card de credit ce oferea posibilitatea de a rambursa creditul indiferent de perioada si nu doar la sfârsitul fiecarei luni.

    În timp ce cardurile bancare din plastic au fost standardizate pentru o jumatate de secol, noile evolutii recente demonstreaza crearea unor forme alternative în metodele de plata. Una dintre inovatiile recente sunt platile prin intermediul portmoneelor electronice si chiar implantarea cipurilor în telefoanele mobile sau alte dispozitive. Cardurile bancare sunt considerate preferata modalitate de plata de majoritatea utilizatorilor acestora si de aceea bancile comerciale implementeaza mereu noi tehnologii pentru sporirea securitatii, precum si pentru reducerea semnificativa a timpului pentru fiecare tranzactie. Una dintre cele mai populare inovatii create pentru cardurile bancare este tehnologia contactless ce se raspândeste rapid printre toate tarile lumii.

    Cardurile bancare pot fi considerate adevarati veterani ai sistemului bancar datorita ratei de utilizare ale acestora. Miliarde de tranzactii bancare sunt create zilnic prin aceste bucati de plastic astfel putem spune ferm ca cardurile bancare sunt niste pioneri duri în piata tranzactiilor bancare si acestea nu vor disparea curând de pe scena platilor bancare.

    Primul card bancar din Republica Moldova, VISA Classic a fost emis la 5 iunie 1997 de catre VictoriaBank. În prezent în tara sunt în circulatie peste 1 milion de carduri bancare si numarul acestora tinde sa creasca. Desi numarul cardurilor bancare creste considerabil în fiecare an, majoritatea cetatenilor prefera sa utilizeze cardul doar pentru retragerea numerarului fie de la bancomate, fie de la reprezentantele bancilor comerciale. La moment nici o banca nu a anuntat oficial implementarea unor tehnologii noi, însa cel mai probabil ca în viitorul apropiat bancile comerciale din Republica Moldova vor introduce platile contactless.

    Autor: Liviu Gutuleac

  • Uniunea bancara a Europei: mai multe riscuri decât solutionari de probleme

    Uniunea bancara a Europei: mai multe riscuri decât solutionari de probleme

    Aproape cu un an în urma, odata cu adâncirea crizei, liderii europeni s-au angajat cu mult curaj într-o uniune pentru a rupe legatura periculoasa dintre guvernele îndatorate si sistemele bancare aflate în dificultate, scrie financiarul.ro cu referire la The Economist.

    Aproape toti cei implicati sunt de acord ca o uniune bancara ar trebui sa aiba 3 directii.

    Prima este sa aiba un singur supraveghetor care sa scrie normele comune si sa le puna în aplicare în mod uniform. Urmatoarea este reprezentata de ideea unei puteri care „sa rezolve” bancile cazute; o astfel de interventie necesita însa bani (sau cel putin o promisiune de plata) pentru a curata mizeria lasata de catre creditori si a pulsa capital catre cei care pot din nou sa ajunga pe picioarele lor. A treia directie este o garantie euro credibila la depozite care sa asigure ca euro este la fel de sigur într-o banca italiana sau spaniola asa cum este într-una germana sau olandeza.

    Practic, Uniunea Bancara implica 3 etape: abilitarea Bancii Centrale Europene (BCE) cu puterea de a monitoriza toate cele 6.000 de banci din zona euro si alte banci din UE care sunt dispuse sa accepte supervizarea, înfiintarea unui fond pentru închiderea sau reabilitarea bancilor cu probleme si stabilirea unei scheme comune europene pentru protectia depozitelor.

    Pe lânga monitorizare, competentele BCE vor viza si penalizarea sau desfiintarea anumitor banci din Uniune. Institutia ar avea, de asemenea, sarcina de o monitoriza îndeaproape lichiditatea bancilor si de a le cere sa mentina o rata mai ridicata de capitalizare pentru a se proteja de eventualele pierderi.

    Judecat împotriva acestor trei cerinte, noul plan al Europei este unul avar. Conturile sale au aparut într-un document comun lansat pe 30 mai de catre Franta si Germania. Fondul de salvare al Europei, si anume Mecanismul European de Stabilitate (MES), este ca o ultima solutie pentru a recapitaliza creditorii dupa ce tarile aflate în dificultate au falimentat deja si stau pe spatele bancilor.

    Motivele acestui progres meschin sunt pe de-o parte politice, pe alta juridice. Tarile creditoare, cum ar fi Germania, sunt reticente în a plati greselile altora, mai ales ca Germania nu poate forta propriile banci de economii sa se alature schemei nationale de asigurare a depozitelor bancare.

    Provocarile legale sunt enorme. Fiecare tara din zona euro are propriul cod de falimentare. Ar fi nevoie de o schimbare în tratatele Uniunii Europe pentru a da autoritate unei noi institutii pentru a confisca activele bancare.

    Apropierea alegerilor din septembrie din Germania se vede din plin în discursul politicienilor: cancelarul Angela Merkel s-a declarat recent împotriva cresterii centralizarii puterii la Bruxelles, ceea ce sugereaza dezicerea de planurile de federalizare a Uniunii, cu componentele sale de uniune fiscala si bancara.

    Explicatia este simpla: toate acestea se bazeaza pe conceptul de „solidaritate, care a ajuns sa însemne tot mai mult mobilizarea banilor germani pentru sustinerea tarilor mai slabe, sub controlul Bruxelles-ului si fara ca aceste tari sa accepte reformele dorite de Germania în masura ori cu viteza la care oficialii guvernamentali nemti sau cei ai Bundesbank o cer.

  • Concluzia Ministerului Justitiei: Noii actionari ai MAIB actioneaza de comun acord

    Concluzia Ministerului Justitiei: Noii actionari ai MAIB actioneaza de comun acord

    Ministerul Justitiei s-a pronuntat asupra aspectului juridic în cazul noilor actionari Moldova Agroindbank.

    Noii actionari ai MAIB, care au cumparat circa 30% din actiunile bancii, actioneaza concertat (de comun acord) – aceasta este concluzia Ministerului Justitiei prezentata Bancii Nationale a Moldovei, scrie kommersant.md.

    Daca BNM va confirma acest fapt, atunci noii actionari ai bancii vor fi lipsiti de drepturile care le ofera aceste actiuni (dreptul de vot, dreptul la dividende, etc). Expertii însa, au dubii ca acest lucru se va întâmpla si spun ca noii actionari au câstigat deja “lupta” saptamâna trecuta, când Natalia Vrabie si-a dat demisia.

    Kommersant.md a intrat în posesia actului pregatit de Ministerul Justitiei, care a analizat situatia cumpararii-vânzarii de actiuni ale MAIB. Din acest act se concluzioneaza ca “pachetul comun de actiuni de 30% se afla în gestiunea unei singure persoane”. Aceasta concluzie este facuta în baza faptului ca “noii actionari au adresat o solicitare unica pentru a primi aprobarea Bancii Nationale asupra dreptului de proprietate a actiunilor”.

    De asemenea actiunea concertata este demonstrata de faptul ca “contractele au fost autorizate de unul si acelasi notar, numarul apostilelor la documente este consecutiv, serviciile de consultanta si juridice au fost efectuate de unul si acelasi avocat”.

    “Faptul ca interesul mai multor companii (noilor actionari) este aparat de un singur avocat, este o dovada clara ca acestea activeaza de comun acord” se arata în actul Ministerului Justitiei.