Autor: vitalie

Creditele si depozitele au generat cele mai multe nemultumiri ale consumatorilor de servicii financiare în trimestrul al doilea din 2026. Din cele 463 de reclamatii examinate de Comisia Nationala a Pietei Financiare, 372 au vizat acest segment, iar interventiile autoritatii au dus la restituirea sau anularea unor sume de peste 145 de mii de lei, potrivit noului Buletin privind protectia consumatorului publicat de CNPF.

Creditele si depozitele au adunat cele mai multe reclamatii

În perioada 1 aprilie – 30 iunie, peste 80% dintre reclamatiile examinate de CNPF au vizat creditele si depozitele.

Consumatorii au semnalat în special probleme legate de modul de calcul al dobânzilor si al altor costuri, obligatiile de plata, clauze contractuale considerate abuzive si practici comerciale incorecte.

În urma examinarii petitiilor si a interventiilor CNPF, consumatorilor le-au fost restituite sau anulate 145.311 lei.

Dobânzi calculate gresit si DAE prezentata incorect

CNPF a finalizat si un control tematic desfasurat la banci si prestatori nebancari de servicii de plata.

Printre abaterile constatate în domeniul creditarii se numara calcularea eronata a ratei lunare a dobânzii si prezentarea DAE pe baza unei rate promotionale aplicate pentru întreaga durata a contractului, practica ce poate crea consumatorului o imagine gresita asupra costului total al împrumutului.

Autoritatea a cerut bancilor sa recalculeze dobânzile în cazurile unde au fost identificate nereguli si, daca este necesar, sa restituie sumele încasate nejustificat. Totodata, bancile trebuie sa-si revizuiasca întregul portofoliu de credite acordate consumatorilor pentru a identifica situatii similare.

Probleme si la serviciile de plata

Verificarile au scos la iveala si clauze contractuale neconforme în domeniul serviciilor de plata.

În unele contracte, raspunderea consumatorului pentru operatiuni neautorizate era stabilita la pâna la 2.500 de lei, desi plafonul legal este de 500 de lei.

CNPF a identificat si situatii în care termenul pentru contestarea unei operatiuni era redus la câteva zile sau luni, în conditiile în care legea ofera consumatorului un termen de pâna la 13 luni de la debitarea contului.

Prestatorilor le-a fost cerut sa reexamineze reclamatiile respinse în baza unor astfel de clauze si sa ramburseze sumele suportate de consumatori peste plafonul legal.

Întârzieri la plata despagubirilor RCA

În sectorul asigurarilor, CNPF a analizat peste 22.000 de dosare de dauna RCA gestionate de noua companii.

Doar 54,4% dintre acestea au fost solutionate si achitate în cel mult 30 de zile, iar în 1.239 de cazuri asiguratorii au depasit termenul legal maxim de 90 de zile pentru plata despagubirii.

În alte peste 5.000 de cazuri a fost depasit termenul de zece zile lucratoare dintre emiterea deciziei si plata efectiva a despagubirii.

În urma reclamatiilor din sectorul asigurarilor, consumatorilor le-au fost acordate despagubiri suplimentare de aproximativ 52.600 de lei.

Reguli noi pentru reclamatii si RCA

CNPF a aprobat în trimestrul II si noi reguli privind gestionarea reclamatiilor consumatorilor. Din 1 octombrie 2026, furnizorii de servicii financiare vor trebui sa aplice proceduri mai clare si uniforme pentru receptionarea si solutionarea acestora.

Totodata, a fost aprobat mecanismul de decontare directa în RCA, care va permite persoanei pagubite sa gestioneze dosarul de dauna direct cu propriul asigurator, contra unui cost suplimentar, fara a se adresa companiei persoanei vinovate.

Asiguratorii au termen pâna la 27 noiembrie 2026 pentru a încheia acordurile necesare functionarii mecanismului.

Pe lânga reclamatiile examinate, CNPF precizeaza ca a oferit în trimestrul al doilea asistenta consumatorilor si prin intermediul a peste 500 de apeluri telefonice.

Businessul, administrarea si dreptul ramân printre cele mai populare directii de studii pentru tinerii din Republica Moldova, însa combinarea unui job cu educatia este înca putin raspândita. Doar 6,5% dintre tinerii care muncesc urmeaza concomitent si o forma de educatie formala, arata datele publicate de Biroul National de Statistica privind situatia tinerilor în anul 2025.

Datele arata ca orientarea spre domenii legate de business este puternica înca din învatamântul profesional. În institutiile de învatamânt profesional tehnic postsecundar, 23,7% dintre elevi studiau business, administrare si drept, una dintre cele mai mari ponderi înregistrate între domeniile de formare.

Aceeasi tendinta se pastreaza si la absolvire. În 2025, 22,8% dintre absolventii învatamântului profesional tehnic postsecundar au fost pregatiti în domeniul businessului, administrarii si dreptului.

La nivel universitar, diferenta este si mai pronuntata. Din cei 13,8 mii de absolventi ai învatamântului superior din 2025, 45,2% au absolvit programe din domeniul business, administrare si drept. Urmatoarele domenii au fost educatia, cu 15%, si ingineria, tehnologiile de prelucrare, arhitectura si constructiile, cu 8%.

Pe piata muncii, însa, situatia tinerilor ramâne mixta. În 2025, 37,7% dintre persoanele cu vârste între 15 si 34 de ani erau ocupate, ceea ce înseamna aproximativ 188,4 mii de persoane. Alte 2,4% erau somere, iar aproape 60% se aflau în afara fortei de munca, categorie în care intra inclusiv elevii si studentii.

Majoritatea tinerilor care lucreaza prefera un loc de munca salariat. 86,1% sunt angajati, iar 13,9% desfasoara activitati pe cont propriu sau alte forme de munca nesalariala. În acelasi timp, doar 6,5% dintre cei care muncesc reusesc sa combine jobul cu studiile.

O alta problema este munca informala. Aproape fiecare al cincilea tânar care lucreaza, respectiv 18,7%, are un loc de munca informal, iar în cazul salariatilor, 5,8% lucreaza fara contract individual de munca. Fenomenul este mai raspândit în rândul barbatilor tineri: 7,8% dintre salariati lucreaza fara contract, comparativ cu 3,6% dintre femei.

Si veniturile cântaresc în deciziile privind cariera. 7,8% dintre tinerii care muncesc spun ca ar vrea sa-si schimbe situatia profesionala, principalul motiv indicat fiind nivelul nesatisfacator al veniturilor sau al remunerarii.

Rata somajului în rândul tinerilor ramâne, de asemenea, peste media nationala. Pentru categoria de 15–24 de ani aceasta a fost de 7,4%, pentru cei de 15–29 de ani – 7%, iar pentru grupa de 15–34 de ani – 5,9%. Prin comparatie, rata somajului la nivelul întregii tari a fost de 3,8%.

Datele BNS mai arata o particularitate: rata somajului este usor mai mare chiar în rândul tinerilor cu studii superioare. În 2025, aceasta a fost de 6,2% pentru tinerii cu studii superioare, comparativ cu 5,9% pentru cei cu nivel mediu de instruire si 5,3% pentru cei cu un nivel scazut.

În Republica Moldova sunt semnalate tot mai multe fraude în care escrocii nu se limiteaza la furtul banilor din conturi, ci îsi conving victimele sa-si vânda apartamentele, sa retraga economiile sau chiar sa se împrumute, dupa care sa transmita banii unor curieri. Schema este construita în jurul unor pretinse probleme bancare sau anchete oficiale si poate continua saptamâni întregi, potrivit unei analize realizate de Victor Cernomorcenco, specialist în piata imobiliara si reprezentant Acces Imobil.

Într-unul dintre cazurile documentate de Politie, un barbat de 68 de ani din Chisinau a fost contactat de persoane care s-au prezentat drept angajati ai Bancii Nationale a Moldovei. Acesta a fost convins sa vânda doua apartamente, sa foloseasca economiile proprii si sa împrumute bani de la rude.

În final, victima le-a transmis escrocilor 2,1 milioane de lei, în trei transe, prin intermediul unui curier.

Într-un alt caz, o femeie de 73 de ani din Durlesti a fost tinuta în contact telefonic cu escrocii timp de aproximativ o luna. Persoanele s-au prezentat drept politisti si i-au spus ca pe numele ei ar fi fost contractat un credit. Sub pretextul ca trebuie sa-si protejeze bunurile, femeia a fost convinsa sa-si vânda apartamentul si sa transmita 61.000 de euro unui curier.

De regula, schema începe cu un apel prin care victima este anuntata despre o presupusa problema: o tentativa de furt din cont, un credit contractat pe numele sau, o procura suspecta sau implicarea într-o operatiune ilegala.

Ulterior, în discutie pot aparea mai multe persoane care pretind ca reprezinta banca, BNM, Politia, SIS sau alte institutii. Prin aceasta succesiune de apeluri, escrocii încearca sa creeze impresia unei proceduri oficiale si sa determine victima sa actioneze rapid.

Presiunea poate ajunge pâna la solicitarea de a retrage economiile, de a contracta credite sau de a vinde bunuri imobile. Banii sunt apoi preluati în numerar de persoane prezentate drept curieri.

Un alt element frecvent al schemei este solicitarea de a pastra conversatia secreta. Victimei i se spune sa nu discute cu rudele sau cu alte persoane despre presupusa „operatiune”, tocmai pentru a reduce sansele ca frauda sa fie descoperita înainte ca banii sa fie transmisi.

Specialistii recomanda ca orice apel în care o persoana pretinde ca reprezinta o institutie si solicita urgent bani, retrageri, credite sau vânzarea unei proprietati sa fie tratat drept un semnal major de alarma.

Într-o asemenea situatie, conversatia trebuie întrerupta, iar informatia verificata separat, folosind datele oficiale de contact ale institutiei invocate. Nu trebuie comunicate date bancare, coduri primite prin SMS, copii ale actelor de identitate sau documente de proprietate.

De asemenea, înainte de orice decizie financiara importanta este recomandata consultarea unei persoane apropiate. Daca banii sau datele au fost deja transmise, victima trebuie sa contacteze imediat banca si sa sesizeze Politia la 112, pastrând mesajele, numerele de telefon si orice alte dovezi ale comunicarii cu escrocii.

Analiza a fost realizata de Victor Cernomorcenco, specialist în domeniul imobiliar din Chisinau si reprezentant Acces Imobil.

Serviciul Fiscal de Stat a sanctionat 590 de cazuri de activitate ilicita de întreprinzator în luna iulie 2026, iar valoarea totala a amenzilor aplicate a ajuns la 979.250 de lei. Cele mai multe abateri au fost depistate în comert.

Din totalul cazurilor constatate, 440 au vizat comertul cu bunuri, sector care concentreaza aproximativ 75% dintre abaterile depistate. Pentru acestea au fost aplicate amenzi în suma de 729.400 de lei.

Alte 78 de cazuri au fost identificate în domeniul prestarii serviciilor, cu sanctiuni totale de 141.550 de lei, iar în transportul de pasageri în regim taxi au fost constatate 61 de cazuri, pentru care amenzile au însumat 94.300 de lei.

Fiscul a verificat si activitatile comerciale desfasurate online. În iulie au fost sanctionate 11 cazuri de comert online, cu amenzi în valoare totala de 14.000 de lei.

Potrivit legislatiei, persoanele fizice depistate ca desfasoara activitate ilicita de întreprinzator risca amenzi cuprinse între 1.500 si 4.500 de lei, în baza art. 263 alin. (1) din Codul contraventional.

SFS precizeaza ca persoanele care desfasoara activitati economice trebuie sa activeze într-o forma legala si sa îsi declare veniturile. Autoritatea atrage atentia ca activitatea neînregistrata nu implica doar riscul unor sanctiuni, ci poate limita si accesul la anumite drepturi sociale, inclusiv cele legate de pensie si protectie sociala.

Fiscul anunta ca va continua controalele si actiunile de identificare a activitatilor economice ilicite, în paralel cu masurile de informare si asistenta destinate celor care vor sa îsi legalizeze activitatea.