Blog

Antreprenorii independenti din Republica Moldova au înregistrat venituri de peste 41,17 milioane de lei în luna iunie 2026. Pentru aceste venituri, Serviciul Fiscal de Stat a calculat un impozit unic de 6,18 milioane de lei, cu 14,04% mai mult decât în luna precedenta.

Fiscul a generat si expediat 3.181 de avize de plata catre freelanceri, la adresele de e-mail indicate la înregistrarea activitatii. Documentele pot fi verificate si în Cabinetul personal al contribuabilului sau în aplicatia EVO.

Aproximativ 51,21% dintre antreprenorii independenti înregistrati au efectuat tranzactii prin conturile bancare dedicate. Dintre acestia, 61 au utilizat echipamente de casa si de control conectate la sistemul de monitorizare electronica a vânzarilor, iar încasarile în numerar au însumat peste 806.000 de lei.

La 10 iulie 2026, în evidentele SFS figurau 3.284 de antreprenori independenti. De la începutul anului, acestia au achitat impozite unice în valoare totala de peste 14,22 milioane de lei.

Termenul-limita pentru plata impozitului aferent lunii iunie este 27 iulie 2026. Plata poate fi facuta online, prin MPay, accesând serviciul destinat impozitului unic pentru freelanceri.

Cota impozitului unic este de 15%, daca venitul anual nu depaseste 1,2 milioane de lei. Pentru partea de venit care trece de acest plafon se aplica o cota de 35%.

Daca ai transmis bonuri fiscale cu date gresite, ai efectuat returnari sau ai primit bani care nu tin de activitatea ta independenta, poti solicita modificarea avizului de plata la orice directie de deservire fiscala. Regulile sunt stabilite prin Ordinul Ministerului Finantelor nr. 131/2025.

Mai multe explicatii despre regimul fiscal pentru freelanceri gasesti în baza de date a SFS si în tutorialul video publicat de institutie.

Un bancomat amplasat într-un centru comercial din Tighina a fost distrus în urma unei explozii, iar patru persoane ar fi luat banii din interior si au plecat înainte de sosirea oamenilor legii, scrie UNIMEDIA.

Incidentul s-a produs în cartierul „Solnecinîi”, în incinta centrului comercial „Ohotnîi Riad”.

Din informatiile preliminare, cei patru suspecti erau îmbracati în haine de culoare închisa si ar fi provocat explozia cu ajutorul unui amestec inflamabil.

Dupa ce au deteriorat bancomatul, acestia ar fi sustras banii si au fugit într-o directie necunoscuta. Valoarea prejudiciului nu a fost comunicata deocamdata.

Oamenii legii au deschis un dosar penal si încearca sa identifice persoanele implicate.

Autoritatile îi îndeamna pe cei care au informatii despre caz sa se adreseze organelor de drept, precizând ca identitatea acestora va fi protejata.

Piata imobiliara din Republica Moldova traverseaza un dezechilibru tot mai vizibil: se construiesc mai putine apartamente, tranzactiile s-au redus cu aproape 80% într-un singur an, însa preturile afisate continua sa ramâna ridicate, sustine expertul economic Marin Gospodarenco.

În opinia sa, explicatia de fond este diferenta tot mai mare dintre costul locuintelor si veniturile populatiei. Preturile apartamentelor au crescut ani la rând mult mai repede decât salariile, iar accesibilitatea unei locuinte a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii ani.

În conditiile în care aproape 70% dintre tranzactii se fac prin credite ipotecare, cererea reala a început sa dispara. Tot mai putini oameni îsi permit sa cumpere o locuinta, iar o scadere atât de puternica a tranzactiilor ar trebui, într-o piata concurentiala, sa traga si preturile în jos.

Aceasta ajustare nu se vede însa în preturile publicate în anunturi. Gospodarenco sustine ca unele grupuri de interese continua sa mentina preturile afisate la un nivel ridicat si sa promoveze ideea ca apartamentele se vor scumpi în continuare.

Expertul considera ca ar putea fi vorba despre o strategie de influentare a asteptarilor cumparatorilor, menita sa amâne ieftinirile si sa protejeze marjele de profit si investitiile deja facute.

În realitate, spune Gospodarenco, reducerile exista deja în multe proiecte si ajung la 10–15%, dar sunt oferite discret, în timpul negocierilor. Acestea nu sunt afisate public pentru a nu afecta nivelul preturilor din anunturi si imaginea generala a pietei.

Astfel, pretul afisat nu mai reflecta întotdeauna valoarea economica reala a locuintei, ci si interesul vânzatorilor de a nu recunoaste public ca cererea s-a redus puternic.

Gospodarenco avertizeaza ca aceasta rigiditate nu poate fi mentinuta la nesfârsit. O companie poate rezista o perioada fara vânzari, dar nu poate face acest lucru ani la rând.

Pentru cei care vor sa cumpere un apartament, vestea buna este ca puterea de negociere se afla acum de partea cumparatorului, nu a vânzatorului.

Expertul recomanda urmarirea indicatorilor care arata situatia reala din piata: numarul tranzactiilor, evolutia creditelor ipotecare si a dobânzilor, salariile reale, inflatia, politica monetara a BNM si raportul dintre pretul unui apartament si venitul mediu al unei familii.

Piata va reveni la echilibru atunci când tranzactiile vor începe din nou sa creasca, iar preturile se vor apropia de puterea reala de cumparare a populatiei, conchide Gospodarenco.

Femeile din Republica Moldova traiesc, în medie, cu 8,8 ani mai mult decât barbatii, însa viata mai lunga nu vine si cu mai multa siguranta financiara. Datele Biroului National de Statistica arata ca speranta de viata a femeilor a ajuns la 77,2 ani, în timp ce analiza Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare indica salarii si pensii considerabil mai mici decât în cazul barbatilor.

În 2025, speranta medie de viata în Republica Moldova a ajuns la 72,8 ani, cu 0,8 ani mai mult decât în anul precedent. Femeile au o speranta de viata de 77,2 ani, iar barbatii – de 68,4 ani, arata datele provizorii ale BNS.

Diferenta se mentine si la vârste mai înaintate. O femeie care a ajuns la 60 de ani mai are, în medie, o speranta de viata de 21 de ani, comparativ cu 16 ani în cazul unui barbat de aceeasi vârsta.

Astfel, femeile petrec, în medie, o perioada mai lunga la vârsta pensionarii. Problema este ca ajung în aceasta etapa cu venituri mai mici, economii mai reduse si pensii care reflecta diferentele acumulate în anii de munca.

41 de zile de munca în plus pentru acelasi venit

Potrivit CPD, pentru a ajunge la venitul anual obtinut de un barbat, o femeie din Moldova ar trebui sa munceasca suplimentar înca 41 de zile, pâna pe 3 martie anul urmator.

Analiza organizatiei, bazata pe cele mai recente date salariale disponibile, indica un decalaj de 16,6% între salariile medii ale femeilor si cele ale barbatilor. În bani, diferenta ajunge la 34.546 de lei într-un singur an.

Acesti bani lipsesc nu doar din bugetul curent al femeilor. Veniturile mai mici reduc posibilitatea de a economisi, de a investi sau de a constitui o rezerva financiara si influenteaza valoarea contributiilor sociale si a pensiei viitoare.

CPD explica diferenta inclusiv prin numarul mai mare de femei, în special mame cu copii mici, care accepta programe de munca reduse sau pozitii sub nivelul calificarii pentru a putea combina serviciul cu responsabilitatile de îngrijire.

La acestea se adauga concentrarea femeilor în domenii mai slab remunerate, accesul mai redus la functii de conducere si diferentele salariale care se mentin în interiorul acelorasi sectoare.

Pensii mai mici pentru o perioada mai lunga

Inegalitatea continua si dupa încheierea activitatii profesionale. În 2025, diferenta dintre pensiile femeilor si cele ale barbatilor a fost de 16,3%, ceea ce înseamna ca o femeie pensionara a primit, în medie, cu 8.746 de lei mai putin într-un an.

În municipiul Chisinau, diferenta este si mai mare. Pensia anuala a femeilor a fost, în medie, cu 22.832 de lei mai mica decât cea a barbatilor, decalajul ajungând la 27,5%.

Astfel, femeile traiesc mai mult, dar sunt nevoite sa-si acopere cheltuielile pentru o perioada mai lunga din venituri mai mici. Costurile pentru locuinta, utilitati, alimente, medicamente si îngrijire nu scad odata cu pensionarea, iar lipsa economiilor face aceasta etapa si mai vulnerabila.

Diferente uriase în unele domenii

Cele mai mari discrepante salariale sunt înregistrate în sectorul activitatilor de editare, unde diferenta depaseste 50%. CPD estimeaza ca femeile din acest domeniu pierd anual peste 300.000 de lei comparativ cu barbatii.

Si în IT sau în intermedierile financiare pierderea monetara este printre cele mai ridicate din economie. Chiar daca diferenta procentuala poate fi mai mica, salariile mai mari din aceste sectoare fac ca decalajul exprimat în lei sa fie considerabil.

CPD avertizeaza ca, în lipsa unor masuri, diferenta anuala de venit ar putea depasi 50.000 de lei pâna în 2030 si ar putea ajunge la peste 65.000 de lei în 2033.

Organizatia propune publicarea salariilor în anunturile de angajare, eliminarea clauzelor care le interzic angajatilor sa discute despre remunerare, raportarea diferentelor nejustificate si aplicarea unor sanctiuni care sa descurajeze discriminarea salariala.

Datele despre longevitate si venituri descriu astfel acelasi paradox: femeile din Moldova traiesc mai mult, dar au la dispozitie mai putini bani atât în anii de munca, cât si la pensie.