Blog

  • Peste 6,6 milioane de lei pentru incubatoarele de afaceri din Moldova

    Peste 6,6 milioane de lei pentru incubatoarele de afaceri din Moldova

    Incubatoarele de afaceri din Republica Moldova vor beneficia de investitii de peste 6,6 milioane de lei pentru modernizarea spatiilor, reducerea consumului de energie si dezvoltarea unor servicii mai bune pentru întreprinderile mici si mijlocii. Initiativa este lansata de Organizatia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) si PNUD Moldova.

    Banii vor ajunge la membrii Retelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova si vor fi folositi pentru lucrari de infrastructura, solutii de eficienta energetica si integrarea surselor de energie regenerabila.

    Noua etapa de colaborare urmareste si îmbunatatirea serviciilor oferite antreprenorilor aflati la început de drum sau companiilor care vor sa se dezvolte în regiuni.

    Incubatoarele vor integra mai mult si principiile egalitatii de gen si ale adaptarii la schimbarile climatice, astfel încât sprijinul acordat afacerilor sa fie mai incluziv si mai sustenabil.

    Programul este parte a proiectului „Comunitati reziliente prin abilitarea femeilor”, faza a II-a, si beneficiaza de sustinerea financiara a guvernelor Norvegiei, Suediei si Danemarcei.

    ODA califica incubatoarele de afaceri drept importante în dezvoltarea economiei locale, deoarece ajuta la lansarea unor companii noi, sustin IMM-urile si contribuie la aparitia locurilor de munca în comunitati.

     
     
     
  • Amenda de 250.000 de lei pentru o companie de creditare. Ce pot cere clientii

    Amenda de 250.000 de lei pentru o companie de creditare. Ce pot cere clientii

    OCN „MOGO LOANS” a fost amendata de Comisia Nationala a Pietei Financiare cu 250.000 de lei, dupa ce a executat doar partial o prescriptie mai veche a autoritatii. Decizia vizeaza contracte de credit în care au fost identificate încalcari ale legislatiei, anunta CNPF.

    Compania fusese obligata sa revizuiasca anumite contracte si sa le restituie consumatorilor sumele încasate nejustificat. Este vorba despre dobânzi, comisioane, taxe, penalitati, dobânzi de întârziere si alte plati, cu exceptia sumei efectiv împrumutate.

    Poti cere companiei sa verifice situatia contractului tau daca ai contractat un credit de la MOGO LOANS începând cu 29 mai 2022, iar acesta era înca activ la 11 martie 2025.

    Restituirea nu se face automat pentru toate creditele din aceasta perioada. Banii pot fi recuperati doar în cazul contractelor în care au fost constatate încalcari, iar creditorul trebuie sa confirme ca solicitantul este eligibil.

    Consumatorii care întâmpina dificultati în obtinerea banilor sau considera ca drepturile lor nu sunt respectate se pot adresa CNPF. Informatii suplimentare sunt disponibile la Telefonul Consumatorului: +373 22 85 95 95.

  • Un nou prag pentru maib: 10 miliarde de lei în credite pentru business

    Un nou prag pentru maib: 10 miliarde de lei în credite pentru business

    Portofoliul de credite Business Banking al maib a depasit pragul de 10 miliarde de lei. Banca spune ca rezultatul a fost sustinut de cererea antreprenorilor pentru finantare, de programul „373”, de garantiile de portofoliu si de solutiile adaptate companiilor.

    Finantarile au ajuns la afaceri care, împreuna, au aproximativ 50.000 de angajati. Potrivit maib, veniturile din vânzari ale acestor companii sunt echivalente cu aproape 18% din PIB-ul nominal al Republicii Moldova.

    Portofoliul include credite acordate atât întreprinderilor mici si mijlocii, cât si companiilor mai mari, pentru investitii, capital circulant si dezvoltarea activitatii.

    Andrii Glevatskyi, vicepresedinte al Comitetului de Conducere maib, responsabil de Business Banking, spune ca depasirea pragului reflecta încrederea clientilor si capacitatea bancii de a le oferi antreprenorilor solutii rapide si relevante.

    Maib anunta ca va continua sa investeasca în produse, procese si servicii digitale care sa simplifice accesul companiilor la finantare.

    Pragul de 10 miliarde de lei marcheaza o noua etapa pentru divizia Business Banking si arata dimensiunea tot mai mare a creditarii acordate mediului de afaceri din Republica Moldova.

  • Banii înapoi sau produs înlocuit: pasii care pot face diferenta într-o reclamatie

    Banii înapoi sau produs înlocuit: pasii care pot face diferenta într-o reclamatie

    Atunci când un produs sau un serviciu nu corespunde asteptarilor, o reclamatie formulata corect îti poate economisi timp si drumuri inutile. Un nou ghid pentru consumatorii din Moldova explica simplu cum pregatesti cererea, ce documente trebuie sa aduni si cui o trimiti.

    Documentul a fost elaborat de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare si Protectia Consumatorilor, împreuna cu Centrul European al Consumatorului din Republica Moldova.

    În ghid gasesti pasii necesari pentru depunerea unei reclamatii, institutiile responsabile în functie de problema întâmpinata si actele care trebuie sa însoteasca solicitarea.

    Documentul te ajuta si sa întelegi în cât timp trebuie examinata reclamatia, astfel încât sa poti urmari mai usor procesul si sa stii când este cazul sa revii catre comerciant sau autoritatea competenta.

    Informatiile sunt utile atunci când ai primit un produs necorespunzator, ai întâmpinat probleme cu un serviciu sau nu ai reusit sa gasesti o solutie direct cu agentul economic.

    Reclamatie clara, însotita de documentele necesare, poate grabi solutionarea problemei si reduce riscul ca cererea sa fie întoarsa pentru completari.

    Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitarea accesului consumatorilor la cai de remediere si mecanisme de solutionare a reclamatiilor”, finantat de Uniunea Europeana.

    Ghidul consumatorului privind depunerea reclamatiilor poate fi consultat si descarcat aici.

  • Prabusire record pe bursa: un gigant tehnologic pierde 69 de miliarde de dolari

    Prabusire record pe bursa: un gigant tehnologic pierde 69 de miliarde de dolari

    IBM a înregistrat cea mai abrupta scadere bursiera din istoria sa, dupa ce actiunile companiei au coborât cu peste 25% într-o singura sedinta. Pierderea de capitalizare a fost estimata la aproximativ 69 de miliarde de dolari, pe fondul avertismentului ca rezultatele din trimestrul al doilea vor fi sub obiectivele stabilite, scrie HotNews.

    Motivul nu este ca firmele au încetat sa mai investeasca în tehnologie, ci ca îsi muta tot mai mult bugetele catre servere, memorie, stocare si alte echipamente necesare aplicatiilor de inteligenta artificiala.

    Pentru solutiile software traditionale ramân astfel mai putini bani. Conducerea IBM a recunoscut ca multi clienti mari si-au schimbat rapid prioritatile de investitii, iar amploarea acestei reasezari a depasit asteptarile companiei.

    Presiunea s-a vazut si în vânzarile noului mainframe z17, construit inclusiv pentru aplicatii bazate pe AI. Cererea a fost sub prognoze, iar IBM estimeaza acum o scadere de aproximativ 7% a veniturilor din infrastructura.

    Reactia investitorilor s-a extins si catre alte companii de software, precum Adobe, Salesforce, Workday si ServiceNow, ale caror actiuni au fost afectate de teama ca firmele vor reduce achizitiile traditionale pentru a finanta investitiile în inteligenta artificiala.

    În acelasi timp, producatorii de cipuri si memorie continua sa câstige teren. Nvidia, SK Hynix, Micron si Samsung Electronics beneficiaza de cererea tot mai mare pentru infrastructura necesara dezvoltarii modelelor AI.

  • Angajatii ar putea pierde sporuri si protectii: sindicatele trag un semnal de alarma

    Angajatii ar putea pierde sporuri si protectii: sindicatele trag un semnal de alarma

    Confederatia Nationala a Sindicatelor din Moldova avertizeaza ca unele modificari pregatite de Ministerul Dezvoltarii Economice si Digitalizarii ar putea reduce nivelul de protectie al salariatilor si ar putea complica acordarea sporurilor pentru munca în conditii nefavorabile.

    Sindicatele critica si modul în care proiectul a fost promovat, sustinând ca documentul nu a fost transmis spre consultare partenerilor sociali, desi schimbarile vizeaza direct securitatea si sanatatea la locul de munca.

    Una dintre propuneri prevede eliminarea registrului în care sunt evidentiate instructiunile de securitate si sanatate în munca. CNSM cere pastrarea acestuia, argumentând ca registrul ajuta companiile si inspectorii sa verifice daca sunt folosite instructiuni actuale si daca angajatii au fost instruiti corespunzator.

    Sindicatele mai solicita ca instruirea personalului fara pregatire electrotehnica sa fie facuta doar de persoane care detin cel putin grupa a III-a de securitate electrica.

    Cea mai mare nemultumire tine însa de intentia de a abroga Hotarârea Guvernului nr. 1335/2002, care stabileste modul de evaluare a conditiilor de munca si baza pentru acordarea sporurilor de compensare în cazul activitatilor desfasurate în conditii nefavorabile.

    CNSM sustine ca eliminarea documentului fara un mecanism alternativ ar crea incertitudine pentru angajati si angajatori. În lipsa unor reguli clare, stabilirea gradului de nocivitate si negocierea compensatiilor în contractele colective ar putea deveni mai dificila.

    Confederatia cere Ministerului Dezvoltarii Economice si Digitalizarii sa revizuiasca proiectul si sa reia consultarile cu partenerii sociali, astfel încât modificarile sa nu reduca drepturile si garantiile oferite salariatilor.

  • Granturi de 50.000 de dolari pentru organizatiile care sprijina antreprenorii din Moldova

    Granturi de 50.000 de dolari pentru organizatiile care sprijina antreprenorii din Moldova

    Organizatiile care lucreaza cu antreprenori si IMM-uri din Republica Moldova se pot înscrie într-un nou program regional de accelerare. Cel putin zece organizatii din Moldova si Ucraina vor beneficia de instruire si mentorat, iar cinci dintre ele vor primi câte 50.000 de dolari pentru proiecte locale. Înscrierile sunt deschise pâna pe 31 iulie 2026, pe pagina programului BOOST.

    Programul BOOST: Innovation Ecosystem Accelerator este lansat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei. Apelul este destinat organizatiilor care sustin dezvoltarea afacerilor, precum incubatoare, acceleratoare, hub-uri, centre de inovare si asociatii de antreprenori.

    Organizatiile selectate vor trece printr-un program structurat de dezvoltare, care va combina ateliere sustinute de experti, sesiuni online, mentorat individual si schimburi de experienta. Temele vor include inovarea, masurarea impactului, dezvoltarea modelului de afaceri, leadershipul si cultura antreprenoriala.

    Programul va include si o vizita de studiu la Varsovia, planificata pentru toamna anului 2026. Participantii vor avea ocazia sa discute cu reprezentanti ai mediului de afaceri, experti si mentori din Polonia, dar si cu membri ai retelei regionale BOOST.

    Cinci organizatii vor primi finantare

    Dupa încheierea etapei de accelerare, cel putin cinci organizatii vor primi granturi de câte 50.000 de dolari. Banii vor putea fi utilizati în 2027 pentru initiative care ofera sprijin direct întreprinderilor mici si mijlocii din comunitatile locale.

    Toate organizatiile care finalizeaza programul vor intra în reteaua BOOST si vor avea acces la noi oportunitati de învatare, colaborare si parteneriate în Europa si Asia Centrala.

    Apelul este deschis organizatiilor neguvernamentale si celor ale societatii civile înregistrate în Moldova sau Ucraina, care au experienta în lucrul cu antreprenorii. Sunt eligibile inclusiv unitatile de inovare afiliate universitatilor.

    O atentie speciala va fi acordata organizatiilor care sustin femeile, tinerii, veteranii, persoanele stramutate si antreprenorii din afara marilor orase.

    Noul accelerator continua experienta programului BOOST: Green Futures Challenge, prin care 40 de companii din Moldova si Ucraina au beneficiat de mentorat si asistenta adaptata nevoilor lor.

    Cei interesati pot consulta conditiile si formularul de aplicare pe site-ul BOOST. Este disponibila si înregistrarea pentru sesiunea online dedicata programului.

  • De la 14,42 la 20,93 lei pentru un metru cub: facturile la gaz ar putea lovi buzunarele moldovenilor

    De la 14,42 la 20,93 lei pentru un metru cub: facturile la gaz ar putea lovi buzunarele moldovenilor

    Consumatorii casnici ar putea plati 20,93 lei pentru un metru cub de gaze naturale, cu TVA inclus, fata de 14,42 lei în prezent. Energocom a cerut ajustarea preturilor reglementate, însa decizia finala îi apartine Agentiei Nationale pentru Reglementare în Energetica, scrie Mold-Street.com.

    Solicitarea ar însemna o majorare de aproximativ 45% pentru gazele livrate prin retelele de distributie de presiune joasa, la care sunt conectati cei mai multi consumatori casnici.

    Energocom explica necesitatea ajustarii prin cresterea costurilor de achizitie. La stabilirea tarifelor pentru 2026, în calcule a fost inclus un pret mediu de 404,24 euro pentru o mie de metri cubi.

    În primele sapte luni ale anului, costul mediu efectiv a urcat la circa 423,28 euro, iar pentru perioada august–decembrie este estimat la 623,54 euro pentru o mie de metri cubi. Asta înseamna o crestere de aproximativ 47% fata de media din ianuarie–iulie.

    Compania sustine ca diferenta de pret acumulata în primele sapte luni a generat deja un deficit tarifar de aproximativ 106,8 milioane de lei. Fara ajustarea pretului, aceasta diferenta ar continua sa creasca în a doua parte a anului.

    Potrivit Energocom, scumpirea gazelor pe pietele europene a fost alimentata de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu si de volatilitatea mai mare a cotatiilor internationale.

    Pentru consumatorii casnici, Energocom propune un pret de 19.378 de lei pentru o mie de metri cubi fara TVA, echivalentul a 20,93 lei pentru un metru cub cu TVA.

    Cererea urmeaza sa fie analizata de ANRE, care poate aproba, modifica sau respinge propunerea dupa verificarea calculelor si a documentelor prezentate.

    În februarie 2026, autoritatea de reglementare a redus tarifele la gaze cu aproximativ 2–3 lei pentru un metru cub, dupa scaderea costurilor de procurare. Energocom precizeaza ca, în cazul unei ieftiniri ulterioare pe pietele internationale, va putea solicita o noua revizuire a pretului.

  • Salariul la vedere înainte de angajare: ce obligatii noi pregateste statul pentru companii

    Salariul la vedere înainte de angajare: ce obligatii noi pregateste statul pentru companii

    Angajatorii ar urma sa comunice candidatilor salariul de baza sau intervalul salarial înainte de angajare si nu vor mai putea solicita informatii despre veniturile obtinute la locurile de munca anterioare. Noile reguli sunt incluse într-un proiect privind transparenta salariala, aflat în consultare publica pâna pe 29 iulie 2026, scrie contabilsef.md.

    Proiectul pregatit de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale transpune Directiva UE 2023/970 si ar urma sa intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul poate fi consultat pe platforma particip.gov.md.

    Una dintre cele mai vizibile schimbari tine de recrutare. Companiile vor trebui sa ofere informatii clare despre remuneratia postului, astfel încât candidatul sa cunoasca nivelul salarial înainte de negocierea contractului.

    În acelasi timp, salariatii vor putea solicita informatii despre propriul nivel de remunerare, dar si despre salariile medii platite femeilor si barbatilor care desfasoara aceeasi munca sau o activitate considerata de valoare egala.

    Statul va calcula majoritatea indicatorilor

    Pentru companii, proiectul nu introduce o raportare separata pentru majoritatea indicatorilor privind diferentele salariale. Acestia vor fi calculati si publicati de Inspectoratul de Stat al Muncii, în baza informatiilor deja transmise autoritatilor fiscale si sistemului de asigurari sociale.

    Angajatorii vor avea însa o obligatie noua: sa atribuie fiecarui salariat o categorie interna, stabilita în baza unor criterii obiective si neutre din punctul de vedere al sexului. În practica, firmele vor avea nevoie de un sistem clar de evaluare si clasificare a functiilor.

    Raportarea va fi introdusa treptat:

    • companiile cu cel putin 250 de salariati – anual, din 7 iunie 2028;
    • companiile cu 150–249 de salariati – o data la trei ani, din 2028;
    • companiile cu 100–149 de salariati – o data la trei ani, din 2031;
    • firmele cu mai putin de 100 de angajati vor putea raporta voluntar.

    Diferentele nejustificate vor trebui analizate

    Atunci când vor fi constatate diferente salariale care nu pot fi explicate prin criterii obiective, angajatorii vor trebui sa efectueze o evaluare comuna a remuneratiilor împreuna cu reprezentantii salariatilor.

    Proiectul mai prevede reguli noi privind sarcina probei în litigiile de discriminare salariala, dreptul angajatilor la despagubiri si sanctiuni pentru companiile care nu respecta cerintele de transparenta.

    Initiativa vine în contextul diferentelor salariale dintre femei si barbati. În 2024, femeile din Republica Moldova au câstigat în medie cu 16,6% mai putin decât barbatii. Cele mai mari decalaje au fost înregistrate în sectorul informatiilor si comunicatiilor, de 39,2%, si în activitatile financiare si de asigurari, de 34%.

    Pentru departamentele de resurse umane si contabilitate, pregatirea va însemna revizuirea grilelor de salarizare, stabilirea unor criterii clare pentru evaluarea posturilor si adaptarea procesului de recrutare la noile cerinte.

  • Maib a închis temporar o agentie din Varnita pentru extindere si modernizare

    Maib a închis temporar o agentie din Varnita pentru extindere si modernizare

    Agentia maib nr. 5 a Sucursalei Anenii Noi, situata pe strada Tighina 66 din satul Varnita, îsi suspenda temporar activitatea în perioada 14 iulie – 1 august 2026.

    Pauza este necesara pentru lucrari de extindere si modernizare a spatiului, astfel încât clientii sa fie deserviti în conditii mai confortabile.

    Agentia îsi va relua activitatea din 3 august 2026.

    Maib le multumeste clientilor pentru întelegere si anunta ca unitatea va fi redeschisa într-un spatiu mai mare si modernizat.