Blog

Guvernul condus de Vasile Tofan îsi propune sa majoreze gradual salariul minim pâna la 10.000 de lei în 2030, sa sustina investitiile companiilor si sa creeze conditii pentru aparitia unor locuri de munca mai bine platite.

Masurile sunt incluse în Programul de activitate „Economie europeana, stat eficient”, pe care premierul desemnat îl va prezenta Parlamentului.

Programul plaseaza relansarea economiei si stimularea antreprenoriatului printre principalele prioritati ale viitorului Executiv. Guvernul promite un cadru mai previzibil pentru mediul de afaceri, reducerea costurilor administrative si digitalizarea serviciilor utilizate de companii.

Instrumentele de sprijin pentru întreprinderile mici si mijlocii ar urma sa fie reorganizate în functie de necesitatile reale ale firmelor. Sunt prevazute solutii pentru finantarea investitiilor, tehnologizare, extinderea productiei si accesul pe pietele externe.

Programul include si instrumente dedicate antreprenoriatului feminin, tinerilor antreprenori si întreprinderilor orientate spre export. Companiile viabile care ajung temporar în dificultate ar urma sa beneficieze de mecanisme de restructurare si sprijin pentru continuarea activitatii.

Autoritatile îsi propun, de asemenea, sa atraga companii straine care pot integra producatorii moldoveni în lanturile lor de furnizare si sa mobilizeze economiile diasporei pentru investitii în economia locala.

Salariul minim, majorat gradual

În domeniul muncii, obiectivul declarat este cresterea predictibila a salariului minim pâna la 10.000 de lei în anul 2030. Majorarile ar urma sa fie corelate cu productivitatea, dezvoltarea competentelor si capacitatea economiei de a genera venituri.

Executivul promite masuri pentru reducerea muncii informale, introducerea registrului digital al salariatilor si dezvoltarea unor servicii de ocupare orientate spre integrarea pe piata muncii a tinerilor, femeilor, persoanelor cu dizabilitati si cetatenilor reveniti din diaspora.

Totodata, ar urma sa fie aplicate principiile europene privind transparenta salariala si egalitatea de remunerare între femei si barbati. Programul prevede si instituirea unui mecanism care sa garanteze achitarea creantelor salariale atunci când un angajator privat intra în insolventa.

Locuinte accesibile, dar fara un angajament explicit privind „Prima Casa”

Programul vorbeste despre extinderea accesului la locuinte, elaborarea unei Strategii Nationale pentru Locuinte si dezvoltarea proiectelor de locuinte sociale si accesibile.

Documentul prevede utilizarea terenurilor si proprietatilor publice pentru constructia de locuinte în zona metropolitana a Chisinaului, precum si finantarea retelelor de electricitate, apa si canalizare necesare dezvoltarii noilor cartiere.

Totusi, în forma publicata a programului nu apare un angajament explicit privind relansarea sau extinderea programului „Prima Casa”. Autoritatile au anuntat anterior ca mecanismul urmeaza sa fie revizuit, dupa epuizarea fondurilor destinate unor componente ale programului. 

Programul Guvernului Tofan este construit în jurul a cinci directii: relansarea cresterii economice, accelerarea aderarii la Uniunea Europeana, reforma statului si digitalizarea serviciilor, consolidarea securitatii si justitiei, precum si cresterea calitatii vietii.

Comunitatea de afaceri cere Parlamentului sa reexamineze mecanismul prin care companiile trebuie sa achite o defalcare de 0,5% din valoarea investitiilor în capital fix, prevazuta de Codul urbanismului si constructiilor.

Pozitia a fost transmisa de AmCham Moldova, care reprezinta circa 200 de companii-investitor.  

Organizatia sustine ca discutia nu ar trebui sa se limiteze la modul tehnic de aplicare a platii, ci sa vizeze însasi oportunitatea unei taxe calculate asupra investitiilor productive. Aceasta se aplica indiferent daca proiectul genereaza profit, venituri sau functioneaza la capacitate deplina.

În opinia AmCham, companiile care investesc cel mai mult în extinderea capacitatilor de productie, modernizare si infrastructura ajung sa suporte si cea mai mare povara fiscala. Mecanismul ar transmite astfel un semnal contradictoriu într-o perioada în care statul încearca sa atraga capital privat si sa sustina industrializarea si tranzitia energetica.

Printre domeniile considerate cele mai expuse se numara energia, infrastructura, telecomunicatiile, industria, utilitatile, logistica si agricultura. În cazul proiectelor energetice, costurile ar putea limita resursele disponibile pentru modernizarea retelelor, digitalizare si instalarea sistemelor inteligente de control.

AmCham invoca si experienta României, unde asa-numita „taxa pe stâlp” a fost introdusa în 2014 si eliminata în 2017, iar ulterior reintrodusa temporar în 2025. Potrivit documentului, autoritatile române au anuntat deja renuntarea la acest mecanism din 2027.  

Datele prezentate de organizatie arata ca, în România, 55% dintre companiile analizate intentionau sa reduca sau sa amâne investitiile, iar 25% estimau ca vor transfera costurile catre consumatori prin majorarea preturilor.

Mediul de afaceri mai atrage atentia asupra dificultatilor de stabilire a bazei de calcul. Pot aparea neclaritati privind includerea retelelor, instalatiilor, conductelor, cablurilor, echipamentelor si sistemelor de automatizare, fapt care poate genera costuri administrative si litigii.

AmCham solicita Parlamentului sa analizeze impactul economico-fiscal al mecanismului, sa organizeze consultari cu sectoarele afectate si sa identifice alte surse de finantare pentru elaborarea documentelor normative în constructii. Organizatia considera ca aceste cheltuieli tin de interesul public si nu ar trebui acoperite exclusiv prin taxarea investitiilor private.  

Cabinetul Antreprenorului va verifica automat eligibilitatea solicitantilor, va prelua date din registrele publice si ar putea reduce timpul de procesare a cererilor de la opt la trei zile lucratoare.

Organizatia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a lansat, în regim de testare, Cabinetul Antreprenorului, o platforma digitala destinata companiilor care vor sa acceseze programele de finantare si serviciile de sprijin oferite de institutie, anunta ODA.

Noua platforma permite verificarea automata a eligibilitatii solicitantilor si preluarea unei parti dintre informatiile necesare direct din registrele publice. Astfel, antreprenorii vor completa mai putine date manual, iar riscul aparitiei erorilor în dosare ar urma sa fie redus.

Potrivit ODA, digitalizarea procesului ar putea scurta timpul de procesare a cererilor de la opt la trei zile lucratoare. Institutia estimeaza ca aceasta schimbare va facilita accesul companiilor la programele de finantare si ar putea contribui la cresterea ratei de aprobare a dosarelor.

Cabinetul Antreprenorului se afla, deocamdata, în etapa de testare. În aceasta perioada sunt verificate functionalitatile platformei si fluxurile operationale, iar informatiile introduse de utilizatori vor fi procesate exclusiv în scop tehnic.

ODA precizeaza ca, pe durata testarii, datele transmise prin platforma nu vor duce la initierea unor proceduri administrative de evaluare sau finantare.

Directorul ODA, Vadim Codreanu, sustine ca lansarea platformei reprezinta un nou pas în transformarea digitala a serviciilor destinate mediului de afaceri si va permite o interactiune mai transparenta si mai eficienta între antreprenori si institutie.

La rândul sau, Cristina Butuleac, manager Digitalizare si Acces la Finantare în cadrul proiectului OPTIM, a declarat ca automatizarea verificarii eligibilitatii si schimbul de date în timp real vor contribui la standardizarea modului în care este oferit sprijinul financiar companiilor.

Platforma a fost dezvoltata cu sprijinul Guvernului Elvetiei, prin intermediul proiectului OPTIM, implementat de Helvetas Moldova, si este disponibila la adresa e-cabinet.oda.md.

Pentru informatii despre programele de sprijin destinate antreprenorilor, cei interesati pot accesa site-ul oficial al ODA sau pot contacta Centrul de Consultare ODA la numarul de telefon 022 22 57 99.

Serviciul Fiscal de Stat va desfasura, în luna iulie 2026, controale operative în mai multe domenii considerate cu risc sporit de neconformare. Inspectorii vor verifica, în special, utilizarea echipamentelor de casa, eliberarea bonurilor fiscale, declararea veniturilor si existenta actelor care confirma provenienta marfurilor.

În vizorul autoritatii vor fi comertul cu amanuntul, inclusiv activitatea independenta, serviciile HoReCa, transportul rutier de pasageri si activitatea de taxi, comertul si prestarea serviciilor în piete, precum si vânzarile realizate prin platforme online.

Controalele vor viza si activitatile desfasurate în zonele de agrement, comertul cu peste viu, bere si bauturi racoritoare, precum si comercializarea produselor din tutun.

Verificarile vor fi efectuate inopinat, direct la locul desfasurarii activitatii economice, iar selectarea contribuabililor se va face în baza analizei riscurilor fiscale. O atentie sporita va fi acordata activitatilor sezoniere si operatiunilor în numerar.

Doua din trei controale au depistat încalcari în iunie

În luna iunie, Fiscul a efectuat 713 controale operative în domeniile planificate. Încalcari ale legislatiei au fost constatate în 466 de cazuri, ceea ce reprezinta aproximativ 65% din total.

În urma verificarilor au fost aplicate sanctiuni fiscale de 1,507 milioane de lei si sanctiuni contraventionale de 462,1 mii de lei.

Cele mai multe controale au vizat comertul cu amanuntul: 352 de verificari, dintre care 283 s-au soldat cu depistarea unor nereguli. În transportul rutier de pasageri au fost efectuate 202 controale, iar încalcari au fost constatate în 77 de cazuri.

În piete au avut loc 60 de verificari, dintre care 47 au identificat abateri. În domeniul HoReCa, nereguli au fost depistate în 20 dintre cele 33 de controale, iar în comertul si serviciile online – în 18 dintre cele 32 de cazuri verificate.

Sanctiuni de peste 10 milioane de lei în sase luni

În primul semestru al anului 2026, Serviciul Fiscal de Stat a efectuat 3.900 de controale operative. Dintre acestea, 2.974 au identificat încalcari, rata medie de rezultativitate fiind de 76%.

Inspectorii au întocmit 1.467 de procese-verbale, iar valoarea totala a sanctiunilor aplicate a ajuns la aproximativ 10,16 milioane de lei.

Cea mai mare rata a controalelor cu încalcari a fost înregistrata în luna mai, de 83%. În iunie, rata a constituit 81%, fiind depistate abateri în 748 dintre cele 920 de verificari. Tot în iunie, sanctiunile au atins cel mai ridicat nivel din perioada analizata – circa 2,39 milioane de lei.

În total, în primele sase luni au fost constatate 1.586 de încalcari fiscale, pentru care au fost aplicate sanctiuni fiscale de 7,79 milioane de lei. Cele mai multe abateri au vizat neutilizarea echipamentelor de casa si de control, neeliberarea bonurilor fiscale si comercializarea marfurilor fara acte de provenienta.

SFS le recomanda contribuabililor sa înregistreze integral veniturile, sa elibereze bonuri fiscale si sa pastreze documentele care confirma provenienta legala a produselor comercializate. Încalcarile pot fi raportate la numarul gratuit 0 8000 1525.

Un pensionar de 83 de ani din Chisinau ar fi fost convins sa investeasca 740.000 de euro în presupuse proiecte imobiliare din raionul Dubasari. Banii au fost transmisi în mai multe transe unui barbat de 51 de ani, care a fost retinut pentru 72 de ore, scrie Moldova1.md.

Schema ar fi fost pusa în aplicare în perioada 2023–2025. Potrivit anchetatorilor, suspectul ar fi câstigat încrederea pensionarului prezentându-i acte si înscrisuri falsificate, care ar fi confirmat existenta proiectelor.

Victima i-ar fi transmis barbatului, în mai multe etape, suma totala de 740.000 de euro. Oamenii legii sustin ca banii nu au fost investiti, ci ar fi fost însusiti de suspect.

În cadrul investigatiei, politistii au efectuat perchezitii la domiciliul si în automobilul barbatului. Au fost ridicate mai multe probe, care urmeaza sa fie examinate în dosarul penal.

Suspectul a fost retinut pentru 72 de ore. În cazul în care va fi gasit vinovat, acesta risca între 8 si 15 ani de închisoare.