O banca din Moldova va prelua numele celui mai mare grup bancar italian
EXIMBANK se pregateste sa renunte la numele sub care activeaza în Republica Moldova si sa treaca integral sub brandul grupului italian care o detine. Actionarii bancii au aprobat, pe 21 august 2026, schimbarea denumirii în Intesa Sanpaolo Bank SA, potrivit Mold-Street.com.
Noul nume nu va aparea imediat pe sucursale, carduri si documente. Banca îl va putea utiliza dupa ce va primi aprobarea prealabila a Bancii Nationale a Moldovei, iar modificarea va fi înregistrata de Agentia Servicii Publice.
Schimbarea continua procesul început în noiembrie 2025, când EXIMBANK a trecut printr-un rebranding si a adoptat culorile verde închis si portocaliu, precum si elementele vizuale folosite de Intesa Sanpaolo. Acum, banca urmeaza sa preia si numele grupului.
Intesa Sanpaolo detine integral banca din Republica Moldova din 2017, dupa preluarea activelor fostelor banci italiene Veneto Banca si Banca Popolare di Vicenza. În 2018, denumirea „EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” a fost înlocuita cu „EXIMBANK”.
Banca a fost fondata în 1994 si ocupa locul sapte în sistemul bancar moldovenesc dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de aproximativ 3%. În primele sapte luni ale anului 2026, aceasta a obtinut un profit de 33,5 milioane de lei.
EXIMBANK are un capital social de 1,25 miliarde de lei, cel mai mare dintre bancile care activeaza în Republica Moldova.
UE schimba regulile pentru angajatii detasati în alte tari
Companiile care detaseaza salariati într-un alt stat al Uniunii Europene vor trebui sa pregateasca mai atent documentele si perioadele de lucru în strainatate. Noile conditii vizeaza notificarea detasarii, certificatul A1 si trimiterea repetata a aceleiasi persoane într-o tara, potrivit Agerpres.
Reforma europeana privind coordonarea sistemelor de securitate sociala a fost sustinuta în prima lectura de Parlamentul European în iulie 2026. Aprobarea formala din partea Consiliului Uniunii Europene este asteptata în septembrie, dupa aproape zece ani de negocieri.
Regulile nu se vor aplica imediat. Dupa adoptare si publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cele mai multe schimbari privind detasarea salariatilor vor avea o perioada de tranzitie de 24 de luni.
Un angajat detasat va putea ramâne asigurat în sistemul de securitate sociala al statului de origine. Certificatul A1, care confirma tara în care sunt achitate contributiile sociale, va fi însa verificat mai riguros. Companiile vor trebui sa demonstreze existenta unei legaturi reale între salariat, angajator si statul respectiv.
Activitatile care nu depasesc trei zile consecutive într-un interval de 30 de zile vor fi exceptate de la notificarea prealabila si de la obtinerea certificatului A1. Obligatiile nu se vor aplica nici calatoriilor de afaceri. Exceptia pentru deplasarile scurte nu va fi disponibila însa în constructii, sector considerat mai expus fraudelor si practicilor abuzive.
Angajatii recrutati special pentru a fi trimisi la munca în alt stat vor trebui sa fi fost asigurati cel putin trei luni în tara în care este stabilita compania. Conditia poate influenta atât recrutarea personalului, cât si calendarul detasarilor.
Apar reguli noi si pentru detasarile repetate. Dupa o perioada de 24 de luni, aceeasi persoana va putea fi trimisa din nou în acelasi stat numai dupa o pauza de minimum doua luni. Masura urmareste sa limiteze folosirea detasarilor succesive pentru activitati care sunt, în realitate, permanente.
Autoritatile vor putea solicita informatii si documente suplimentare atunci când apar neclaritati privind certificatul A1. Daca sunt identificate greseli sau date incorecte, documentul va putea fi modificat ori retras, inclusiv retroactiv.
În 2024, în Uniunea Europeana, Spatiul Economic European, Elvetia si Regatul Unit au fost emise aproximativ 5,6 milioane de certificate A1. Dintre acestea, circa 3,6 milioane au vizat lucratori detasati.
România a emis 48.198 de certificate A1, cu aproximativ 46% mai putine decât în anul precedent. Aproape doua treimi dintre documentele eliberate pentru detasare au vizat angajati din constructii.
Data deschiderii apelurilor ODA din septembrie a fost actualizata
Antreprenorii vor putea solicita în septembrie finantari nerambursabile în valoare totala de peste 61,3 milioane de lei. Potrivit calendarului actualizat al Organizatiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, depunerea proiectelor va începe miercuri, 2 septembrie 2026, la ora 09:00.
Cererile vor fi acceptate exclusiv online, prin Cabinetul Antreprenorului – e-Cabinet. Sesiunea va ramâne deschisa timp de cinci zile lucratoare, pâna pe 8 septembrie, însa poate fi închisa mai devreme daca bugetul unui program este epuizat.
În aceasta runda vor fi disponibile finantari prin programele destinate antreprenoriatului feminin, micilor producatori, inovatiilor digitale si startupurilor tehnologice, cresterii competitivitatii producatorilor locali, modernizarii tehnologice, eficientei energetice, tranzitiei digitale si migrantilor care lanseaza o afacere.
Cea mai mare suma, de 26,4 milioane de lei, este rezervata Programului de crestere a competitivitatii producatorilor locali si integrarea acestora în lanturi valorice. Apelul este finantat din resursele oferite de Grupul Banca Mondiala si va fi organizat doar în septembrie.
Alte 9,6 milioane de lei sunt prevazute pentru modernizarea tehnologica si eficienta energetica în cadrul programului CRESTEM IMM, iar aproximativ 5,8 milioane de lei vor putea fi accesate pentru proiecte de tranzitie digitala.
ODA recomanda antreprenorilor sa verifice din timp conditiile programului ales si sa pregateasca documentele necesare. Calendarul a fost ajustat dupa aprobarea proiectelor depuse în august, iar bugetele rundelor urmatoare vor putea fi modificate în functie de resursele ramase disponibile.
Portofelul gol în era AI: cumparaturile pot costa cu aproape 50% mai mult
Inteligenta artificiala si retelele sociale ne pot ajuta sa gasim mai repede produse, idei si recomandari, dar pot avea si un efect mai putin prietenos asupra bugetului. Consumatorii care combina AI-ul, motoarele de cautare si social media atunci când îsi pregatesc cumparaturile ajung sa cheltuiasca cu aproape 50% mai mult decât cei care folosesc doar motoare de cautare, potrivit unei analize XTB România, citata de AGERPRES.
Diferenta este si mai mare în raport cu persoanele care îsi planifica achizitiile exclusiv offline. Potrivit analizei, cei care folosesc simultan mai multe instrumente digitale ajung sa cheltuiasca aproape dublu fata de acestia.
Explicatia tine de numarul tot mai mare de recomandari si sugestii la care consumatorii sunt expusi înainte de a lua o decizie. AI-ul, platformele sociale si cautarile online pot simplifica alegerea unui produs, dar, în acelasi timp, pot creste numarul optiunilor luate în calcul si valoarea finala a cumparaturilor.
Tendinta vine într-un moment în care retailerii încearca sa atraga consumatori tot mai atenti la pret si la modul în care îsi împart bugetul.
În Statele Unite, de exemplu, presiunile financiare îi determina pe cumparatori sa fie mai selectivi si sa aleaga mai putine produse, dar mai atent. Pentru sezonul de întoarcere la scoala, bugetul mediu ramâne în jurul valorii de 557 de dolari pentru fiecare copil.
În acelasi timp, 57% dintre americani se asteapta la o deteriorare a conditiilor economice, potrivit datelor Deloitte citate în analiza. Preturile carburantilor si nivelul dobânzilor contribuie la pesimismul privind evolutia cheltuielilor în lunile urmatoare.
Pentru retaileri, instrumentele digitale pot deveni însa un avantaj important. Recomandarile personalizate, continutul din social media si cautarile asistate de AI pot creste valoarea cosului de cumparaturi, chiar si într-o perioada în care consumatorii declara ca încearca sa fie mai cumpatati.
Analiza arata astfel un paradox al noilor obiceiuri de consum: tehnologia poate face cumparaturile mai rapide si mai bine documentate, dar nu neaparat si mai ieftine.
Dobânda creditului i-a fost calculata gresit. Un consumator îsi va primi banii înapoi
Un consumator din Republica Moldova urmeaza sa primeasca înapoi suma încasata nejustificat de o organizatie de creditare nebancara, dupa ce autoritatea de supraveghere a constatat ca dobânda aferenta contractului sau de credit a fost calculata contrar legii. Decizia a fost luata în urma unei petitii depuse de client, potrivit Comisiei Nationale a Pietei Financiare.
În urma examinarii cazului, CNPF a constatat ca OCN „EASY CREDIT” SRL a calculat dobânda la valoarea totala a creditului pe întreaga perioada de derulare a contractului, modalitate care contravine prevederilor Legii privind contractele de credit pentru consumatori.
Autoritatea a obligat compania sa recalculeze dobânda aferenta contractului în termen de 30 de zile si sa restituie consumatorului suma care a fost perceputa nejustificat.
Cazul a ajuns în atentia CNPF dupa ce clientul a depus o petitie privind modul în care a fost calculat costul creditului.
Decizia a fost adoptata în cadrul sedintei Consiliului de Administratie al CNPF din 24 august 2026, în care autoritatea a examinat mai multe subiecte ce tin de piata financiara si protectia consumatorilor.
Tinerii din Moldova vor sa-si gestioneze mai bine banii, însa dar doar 10% trec testul financiar
Tinerii din Republica Moldova spun ca vor sa stie cum sa economiseasca, sa-si administreze bugetul si sa înteleaga investitiile. Când ajung însa la întrebari concrete despre finante, rezultatele arata ca mai este loc de învatat: doar 10,7% dintre participantii la un studiu FINEDU au raspuns corect la toate cele cinci întrebari de verificare a cunostintelor financiare, potrivit PRO TV Chisinau.
Studiul „Perceptiile, cunostintele si comportamentele financiare ale elevilor si studentilor din Republica Moldova” a fost realizat pe un esantion de 652 de elevi si studenti.
Datele arata ca 76% dintre respondenti asociaza educatia financiara cu gestionarea banilor si economisirea, iar 69% considera important sa înteleaga investitiile. În general, tinerii au acordat educatiei financiare un scor de 4,58 din 5 la capitolul importanta.
Interesul declarat nu se reflecta însa pe deplin în nivelul cunostintelor. Numai 10,7% dintre participanti au reusit sa raspunda corect la toate cele cinci întrebari financiare incluse în cercetare.
Studiul arata si cum prefera tinerii sa afle mai multe despre bani. 67% ar alege videoclipurile scurte, inclusiv continutul de pe YouTube, TikTok sau Reels, în timp ce familia ramâne principala sursa de informatii financiare pentru 60% dintre respondenti.
Rezultatele sugereaza ca, desi interesul pentru economisire, investitii si gestionarea banilor este ridicat, exista în continuare un decalaj între dorinta tinerilor de a întelege finantele si cunostintele pe care le au în prezent.
Ce prioritati are Claudiu Nasui, noul ministru al Economiei
Republica Moldova are un nou ministru al Dezvoltarii Economice si Digitalizarii. Claudiu Nasui, fost ministru al Economiei în România si specialist cu experienta în finante, a depus juramântul pe 28 august, iar printre dosarele pe care urmeaza sa le gestioneze se numara reforma întreprinderilor de stat, atragerea investitiilor si simplificarea relatiei dintre stat si companii.
Ceremonia de învestire a avut loc la Presedintie, în prezenta Presedintei Maia Sandu si a Prim-ministrului Vasile Tofan.
Potrivit autoritatilor, una dintre principalele sarcini ale noului ministru va fi accelerarea reformelor economice si crearea unor conditii mai bune pentru dezvoltarea companiilor. Guvernul îsi propune, între altele, reducerea birocratiei si a proceselor administrative care consuma timp si resurse pentru antreprenori.
Premierul Vasile Tofan a declarat ca Executivul urmareste dezvoltarea unei economii capabile sa creasca mai rapid, sa atraga investitii si sa sustina companiile care vor sa devina mai competitive si sa exporte.
În mandatul lui Claudiu Nasui vor intra si reformele ce tin de întreprinderile de stat si administrarea activelor publice, precum si masurile de simplificare a interactiunii dintre mediul de afaceri si institutiile statului.
Noul ministru are studii în economie si finante. A absolvit Université Paris Dauphine, iar ulterior a urmat un master în Finante la Università Bocconi din Milano. Detine si certificarea internationala CFA.
Înainte de numirea în Guvernul Republicii Moldova, Nasui a activat în sectorul financiar, bancar, consultanta si administratie publica. În perioada 2020–2021, acesta a ocupat functia de ministru al Economiei, Antreprenoriatului si Turismului din România.
În noua functie, portofoliul sau va include politicile de dezvoltare economica si digitalizare, sustinerea mediului de afaceri, atragerea investitiilor si îmbunatatirea competitivitatii economiei.
Peste 20 de perchezitii într-o schema de 60 de milioane de lei
Peste 20 de perchezitii au avut loc în Chisinau, iar anchetatorii au ridicat 80.000 de dolari, 20.000 de euro, un Porsche Cayenne din 2026 si un Mercedes-Benz din 2019.
Ofiterii Directiei investigatii infractiuni economice si ai INI, împreuna cu procurorii PCCOCS si cu sprijinul Europol, investigheaza activitatea unui grup suspectat de spalarea a circa 60 de milioane de lei.
Potrivit Politiei, banii ar proveni din fabricarea clandestina a tigarilor si exportarea acestora prin contrabanda.
Pentru a ascunde provenienta banilor, membrii grupului ar fi folosit mai multe persoane si companii pentru a converti, transfera si investi veniturile obtinute ilegal.
Anchetatorii verifica inclusiv daca o parte dintre bani au fost investiti în constructia unor blocuri locative.
În cadrul investigatiei au fost desfasurate peste 20 de perchezitii în Chisinau. Oamenii legii au ridicat 80.000 de dolari si 20.000 de euro, sume despre care exista suspiciunea ca provin din activitatile ilegale investigate.
Au mai fost ridicate un Porsche Cayenne din 2026, un Mercedes-Benz din 2019, telefoane mobile, înscrisuri, contracte si documente aferente unor operatiuni de leasing.
Investigatiile continua pentru identificarea tuturor persoanelor care ar putea fi implicate si stabilirea rolului fiecareia în schema investigata.
Persoanele vizate beneficiaza de prezumtia nevinovatiei pâna la pronuntarea unei hotarâri judecatoresti definitive.
Ceadîr-Lunga atrage 8 milioane de lei: maib a intermediat emisiunea de obligatiuni
Municipiul Ceadîr-Lunga a atras 8 milioane de lei printr-o noua emisiune de obligatiuni municipale. Toate obligatiunile puse în vânzare au fost cumparate, iar banii vor finanta patru proiecte locale, de la modernizarea drumurilor pâna la alimentarea cu apa si infrastructura pentru antreprenori.
Oferta publica, intermediata de maib, s-a desfasurat în perioada 3–17 august 2026, iar emisiunea a fost înregistrata de Comisia Nationala a Pietei Financiare pe 24 august.
În total, au fost plasate obligatiuni de 8 milioane de lei, împartite în doua clase: obligatiuni de 3 milioane de lei, cu termen de circulatie de doi ani, si obligatiuni de 5 milioane de lei, cu termen de trei ani. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 1.000 de lei.
La oferta au participat 34 de investitori: 30 de persoane fizice si patru persoane juridice. Noua dintre acestea au resedinta sau sediul în Ceadîr-Lunga si au investit împreuna 1,945 milioane de lei.
Cele 8 milioane de lei atrase vor fi împartite între patru proiecte. Pentru alimentarea cu apa potabila si epurarea apelor uzate sunt prevazute 2 milioane de lei, iar pentru infrastructura post-incubare destinata rezidentilor Incubatorului de Afaceri – 1,48 milioane de lei.
Alte 2,68 milioane de lei vor merge pentru amenajarea a 1.250 de metri de drum pe strada Matrosova, iar 1,84 milioane de lei – pentru amenajarea a 800 de metri de drum pe strada Komarova.
Este deja a treia emisiune de obligatiuni municipale realizata de Primaria Ceadîr-Lunga, potrivit maib, ceea ce reprezinta un record în rândul autoritatilor publice locale din Republica Moldova.
Obligatiunile urmeaza sa fie admise la tranzactionare pe piata reglementata, astfel încât investitorii sa le poata vinde si cumpara pe piata secundara pe durata lor de circulatie.